RSS Feed Youtube Twitter Facebook

Meteo

Curs Valutar

Esential

 Actuala echipă de conducere a ALDE Dâmbovița are proiecte care pot fi considerate extrem de ambițioase. Poate chiar PREA ambițioase, ...
de | Politic
Miercuri, 11 Aprilie 2018, 21:14
0 comentarii

 În mai puțin de două săptămâmi, Comisia de la Veneția ar putea fi notificată oficial pentru a prezenta un punct ...
de | Politic
Miercuri, 11 Aprilie 2018, 20:43
0 comentarii

 universitar 2018-2019. Astfel, Universitatea “Valahia” a primit un număr de 1005 locuri de la buget (cu 50 mai multe ca ...
Miercuri, 11 Aprilie 2018, 19:27
0 comentarii

 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a publicat lista job-urilor pe care românii le pot ocupa în UE. ...
de | Social
Miercuri, 11 Aprilie 2018, 18:59
0 comentarii

 Duminică, 15 aprilie, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Tony Bulandra are loc premiera spectacolului Patima roșie, ...
Miercuri, 11 Aprilie 2018, 18:56
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:56
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:54
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:53
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:52
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:51
0 comentarii

 
Sambata, 07 Aprilie 2018, 22:49
0 comentarii

 Restaurantul RODIV din Găești surprinde nu doar vizual – lucrări ample de modernizare și amenajare chic au dus restaurantul la ...
Joi, 05 Aprilie 2018, 14:47
0 comentarii

PSD vs PNL in Dâmbovița

de preluare BAZAR MEDIA | Politic
Duminica, 15 Aprilie 2018, 20:34

 Harold Lasswell, politolog american, considerat și întemeietorul disciplinei comunicării, a enunțat una dintre cele mai interesante definiții ale politicii: „Cine ia, ce, când și cum” (1936).

Este o formulare care, mai pe românește, ar putea să însemne: mai multe aglomerări de oameni, înregimentați, de regulă, în partide, au ca unic scop preluarea puterii la un moment dat, folosind eficient strategii, tactici, tehnici și instrumente electorale.
Structura partidică partizană, formată din membri (militanți sau aderenți) și simpatizanți trebuie să empatizeze cu o parte din electorat pentru a o determina să voteze și, mai apoi, să fie fidelizată. Această interacțiune dintre politic și votanți este influențată de mai mulți factori, cum ar fi istoricul electoral, conjunctura socio-politică, poziționarea geografică, carisma liderilor, profilul psiho-demografic al electoratului, aspecte culturale și etnice etc.
Clivajul stânga – dreapta este determinat în Dâmbovița, ca și la nivel național, de existența a două partide: PSD și PNL. Dar există și un factor important, care schimbă situația față de ceea ce se întâmplă, în general, în țară: județul este covârșitor rural. Asta face, din motive lesne de înteles, ca PSD să se adreseze unui bazin electoral mult mai mare (scriam într-o analiză anterioară că PSD a avut rezultate între 30%-60%, pe când PNL s-a situat într-o medie de puțin peste 20%).
Cum se prezintă astăzi cele doua partide în fața electoratului dâmbovițean?
PSD, pentru a obține rezultate foarte bune trebuie (doar) să-și mobilizeze membrii și simpatizanții, folosind eficient rețeaua electorală, centrată pe primari. Pentru a face asta, trebuie organizare. Ceea ce se și întâmplă, sub conducerea autoritară a lui Adrian Țuțuianu.
În ultimii ani, partidul a funcționat la turație maximă, cu mici tulburări, estompate promt de Țuțuianu. Acesta a eliminat, practic, toți incomozii, păstrând doar oamenii de încredere în conducerea partidului. A primenit echipa de parlamentari, toți fideli, a trimis la București un lot impresionant de demnitari în funcții publice și are o relație foarte bună cu cei 67(!)  de primari PSD din județ, fiind mai tot timpul prezent în teritoriu. Și la nivel național, Adrian Țuțuianu s-a poziționat bine. După demisia de la Ministerul Apărării, bine gestionată ca imagine, Țuțuianu a arătat forță prin alegerea sa ca vicepreședinte la nivel național, cu sau fără voia (dorința) lui Liviu Dragnea. Cert este că în fața membrilor de partid, ca și in fața electoratului, Țutuianu are alură de lider. Chiar dacă poate nu stârnește admirație (vis- a- vis de carismă), arată o mare determinare.
Ca o concluzie, PSD e pe val, premisele pentru reușite în cei doi ani electorali ce urmează fiind deosebit de favorabile.
În PNL, situația se prezintă altfel. După ani de interimate la conducere, de președinți aduși cu forța de aiurea, de lupte fratricide, de rezultate proaste în scrutinele electorale, alegerea lui Marius Caravețeanu la conducerea organizației județene părea se revigoreze formațiunea dâmbovițeana.
Primar de Răcari, cu rezultate foarte bune în alegeri, Caravețeanu are experiență politică, calități manageriale în zona privată (lucru apreciat de electoratul liberal), este un bun comunicator, doritor de carieră în politică, are o imagine bună, chiar dacă uneori arată o oarecare superioritate (unii ar spune aroganță). A reușit, în mare parte, sa reorganizeze partidul în teritoriu, impunându-și favoriții, fapt care a avut însă ca efect iritarea unor fruntași ai partidului, inclusiv a celor doi parlamentari. Mai mult decât atât, dorința lui Caravețeanu de a-l readuce pe Gabriel Boriga în partid a nemulțumit profund gruparea din jurul lui Gabriel Grozavu.
Ludovic Orban, anunțat de aceasta intenție a rezonat cu Grozavu, punându-l pe Caravețeanu într-o situație aproape imposibilă, acesta din urmă fiind hotarât să demisioneze. Este deci un lider cu contestatari din interior și cu vulnerabilități la București (o situație diferită față de a lui Țuțuianu).
Cu alte cuvinte, nici acum, PNL-ul dâmbovițean nu-și găsește liniștea. Fapt ce va duce, dacă nu se va găsi un echilibru, la alte rezultate proaste în alegeri. Mai ales că în Dâmbovița dreapta nu are un bazin electoral atrăgător.

Trimite comentariul tau:

Nume *:
Email * (nu va fi afisat):
Adresa web:
Vreau sa ma abonez la newsletter.
Mesaj *:

Comentarii (0):


Niciun comentariu la acest articol.