Karma există.

Atunci cînd distinsul domn Vasile Cîțu, un libertarian feroce în timpul liber și pe persoană fizică, este constrîns de situație să impună măsuri de stat maximal pe persoană instituțională, ba să mai și facă declarații cu gura plină în acest sens, declarații pătimașe, pline de convingere, se cheamă că există karma.

Atunci cînd distinșii liberali, niște bicisnici care ar fi în stare să vîndă toată țara pe gratis la cine dă mai mult, sînt nevoiți de circumstanțe să clameze că e nevoie ca România să aibă capacități de producție proprii, să nu mai stăm la mila altora, se cheamă că există karma.

Atunci cînd distinsul domn Iohannis, care și-a făcut un titlu de glorie din a-și arăta disprețul și scîrba și lipsa de compasiune față de semenii săi, a ajuns forțat de împrejurări să își înceapă discursurile cu “dragi români” și să facă apel la unitate națională și la solidaritate, se cheamă că există karma. Adică, pe sibienește: ghinion.

Atunci cînd distinșii muiasporezi de rit diasporologic și deontologian, care și ei și-au făcut un titlu de glorie în a-și batjocori țara și pe cei care au ales să rămînă în ea, dau acuma buluc la granițe să aibă parte de protecția patriei și de sistemul ei medical la care nu au contribuit cu nici un șfanț, se cheamă că există karma.

Doamne Dumnezeule, bre Domnicule bre, dumneata chiar ai conspirat cu Domnul Buddha, bre Doamne bre.

Ce făcuși, Doamne Dumnezeul nostru? Îi faci temele lu’ Buddha? Vrei să-i convingi pe oameni, Doamne, că există karma?

V-ați înțeles, Doamne, ați făcut o băiețească interconfesională acolo sus, pe norișor, să faceți un pic mișto de toți ticăloșii acestui pămînt?

Ești generos, Doamne, și vrei să le arăți ortodocșilor că și budismul este o cale?

Că prea sînt puse cu mîna, bre Doamne bre…