Mesaj al unui preot din Dâmboviţa: Mereu sunt de vină preoții, Patriarhul ș.a.m.d!
Screenshot 20200416 214913 Facebook

Mesaj al unui preot din Dâmboviţa: Mereu sunt de vină preoții, Patriarhul ș.a.m.d!

Preotul Ovidiu Gîmba de la mica parohie Geangoiești, din Dâmbovița, a postat, pe Facebook, un mesaj impresionant, după ce a fost un fin observator al tuturor atacurilor la care Biserica Ortodoxă Română este supusă, mai ales în preajma sărbătorilor mari sau a acestei situații de urgență în care ne aflăm astăzi, datorită pandemiei cu noul coronavirus.

Vă prezentăm, mai jos, textul integral postat de preotul Ovidiu:

Fraţi creştini,
Am stat, am citit, am rumegat ceea ce am citit, am suferit pentru ceea ce am citit, iar până la urmă am decis să îmi exprim și eu un punct de vedere. Îmi asum toate criticile, toate cuvintele urâte pe care sunt sigur că le voi primi, atât de la cei care au făcut „sport olimpic” din comentarea tuturor lucrurilor, mai ales cele care țin de Biserică și de preoți, cât și de la acei pseudo-prieteni din lista mea de Facebook. Vorbesc de acei pseudo-prieteni care nu văd actele filantropice desfăşurate de Biserică în mod uzual, nu numai în această perioadă de grea încercare pentru noi toţi, dar care sunt foarte vocali în a ataca Biserica, Patriarhul şi toţi Clericii.

O primă precizare importantă pe care vreau să o fac, se referă la faptul că acei „buni creștini” care înjură și critică la orice pas Biserica, nu cunosc un element simplu dar primordial: Biserica nu înseamnă numai Patriarh, Membrii ai Sfântului Sinod sau preoți, Biserica înseamnă orice om Botezat în numele Sfintei Treimi și mai ales, Biserica înseamnă HRISTOS! Gândiți-vă mai bine când deschideți gura!

Mai mult, este atât de trist când toți vorbesc de preoți ca de cei mai periculoși infractori, ca de cei mai mari tâlhari, când apasă acel buton de „share”, netrecând prin filtrul minții acea informație. Toți vorbesc de preoți și îi atacă, neștiind viața unui preot, neștiind greutățile prin care ei trec. Vorbesc de preoți că au bani cu nemiluita, neștiind că sistemul de impozitare al salariilor preoților este diferit şi mult mai aspru faţă de cel al oricărui alt angajat, la stat sau la privat. Preoții care au o stare materială mai bună, au și alte îndeletniciri (pomicultură, apicultură, agricultură sau alte ocupații) pentru care muncesc ca oricare, din greu.

Acum, mai mult ca oricând, fiind Săptămâna Mare, diavolul nu doarme și caută să sădească între oameni ura, invidia, dușmănia. Citind postările unora de pe Facebook, îmi dau seama că lumea nu mai este canalizată pe a face bine, pe a ajuta, pe a se pregăti sufletește pentru Sărbătoarea importantă care se apropie, ci din contră ei se focusează pe a ataca Biserica, Patriarhul și toți preoții. Este hilar să spui că esti creștin, că ai credință în Hristos, dar că nu ai nevoie de preoți și Biserică, pentru că ai credinţa NUMAI în suflet. Atunci când spuneți asta, faceți și următorul exercițiu: când vă e foame, gândiți-vă numai la mâncare fără să o mâncaţi și e posibil să vă „săturați”. E exact același lucru.

Acum, referitor la această situație a Sărbătorii Sfintelor Paștilor, îmi dau seama că pentru mulți noaptea Învierii Domnului era o noapte fără implicare duhovnicească. Mergeau şi luau Lumina, doar pentru că așa se face, fără sa simtă absolut nimic. De aceea, pentru ei, a sta acasa fără Sfânta Lumină, fără Sfintele „Paşti” nu are nici un fel de importanță. Oare cum pot privi ei pe rudele lor, pe părinţii şi bunicii lor în Ziua de Paşte şi să-i salute cu „Hristos a Înviat”? Pentru ei acest salut este unul fără nici un fel de implicaţie spirituală, este unul care sună la fel ca oricare alt salut banal.

Înainte de concluzie, vreau să îndemn la gândire. Unii „liberi cugetători” sunt împotriva aducerii Sfintelor Paşti şi a Luminii Sfinte de către voluntari. Oare nu sunt aceiaşi voluntari, care zilele trecute şi nu numai, aduceau celor aflaţi în lipsuri, ajutoare din partea Bisericii? Sau brusc, acum când aduc vestea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, devin purtători şi transmiţători de virus? Pesemne că aceiaşi „liber cugetători” se ghidează după „cum bate vântul”, neavând sub nici o formă o opinie proprie şi clară.

În concluzie, se dovedeşte încă o dată că tot ce se întâmplă în această lume mai puţin bun, este pus în „spatele” Bisericii. Mereu sunt de vină preoţii, Patriarhul, ş.a.m.d.
Ca o concluzie după concluzie, este foarte simplu să stăm şi să comentăm, să nu facem nimic constructiv, palpabil şi real, ceva ce aproapele nostru are nevoie.