You are currently viewing Cancerul bronhopulmonar, prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice

Cancerul bronhopulmonar, prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice

Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, după cum arată datele la nivel global. Diagnosticul precoce poate dubla rata de supraviețuire, iar un sistem de diagnosticare precoce care integrează și măsurile de intervenție asupra principalilor factori de risc ai cancerului bronhopulmonar (fumatul, poluarea din aerului atmosferic și expunerea profesională la pulberi) poate asigura premisele unui control de succes și de reducere a poverii bolii, au explicat participanții la conferința „Cum reducem povara cancerului bronhopulmonar”, organizată de revista Politici de Sănătate în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului bronhopulmonar (marcată anual pe data de 1 august).

Cancerul bronhopulmonar a înregistrat în 2020, în România, 12.122 de cazuri noi și 10.779 decese (date Globocan).

Un diagnostic precoce poate dubla șansele de supraviețuire în cancerul pulmonar, dar, pentru acest lucru, avem nevoie de programe eficiente de screening și depistare rapidă.

Există fonduri alocate, de aproximativ 8 milioane euro, pentru dezvoltarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar cu tomografie computerizată în doze scăzute, în condițiile noii recomandări a Consiliului Uniunii Europene. Proiectul este în lucru și avem în vedere, în afară de recomandarea de a selecționa fumătorii și foștii fumători, să ne alegem și o regiune unde expunerea profesională la pulberi a fost ceva mai ridicată, cum este cazul Văii Jiului, și să vedem dacă nu putem să facem un mic pilot și acolo. Pe lângă serviciile medicale efective, avem de dezvoltat metodologii și ghidurile de practică, din asistența medicală primară până la diagnostic. Insist în permanență: testul de screening previne dezvoltarea bolii sau diagnosticarea tardivă numai dacă este urmat de preluare rapidă în diagnostic și tratament. Cred că modul în care se articulează toate aceste servicii, de la asistența medicală primară până la preluarea în tratament, este provocarea cea mai mare a sistemului de sănătate românesc, care este extrem de fragmentat”, a atras atenția dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, responsabil programe de prevenție și screening în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Statisticile arată că jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au trecut întâi pe la medicul de familie.

Testările genetice și moleculare pentru terapia personalizată a cancerului bronhopulmonar fac obiectul unui subprogram nou, dezvoltat în cadrul Programului național de oncologie al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În prezent, pacienții cu cancer bronhopulmonar din România au acces la imunoterapie (tratamentul standard), nu doar în cadrul unor studii clinice, ci și prin intermediul Programului național de Oncologie derulat de CNAS.

Regimurile de bază disponibile în toată lumea există și la noi – imunoterapia are deja trei ani -, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Avem pacienți cu supraviețuire îndelungată. Accesul la tratament este neîngrădit, medicul curant fiind cel care poartă responsabilitatea prescrierii”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

Editor: I.F.A.