You are currently viewing Aspecte despre aghiasmă, în ajun de Bobotează

Aspecte despre aghiasmă, în ajun de Bobotează

În ajun de bobotează, preotul paroh Ștefan Nuică prezintă câteva aspecte despre aghiasmă. Acesta explică atât originile cuvântului, cât și diferența dintre aghiasma „mică” și cea „mare” și semnificația sfințirii apelor, pentru creștinii ortodocși.

„Câteva aspecte despre aghiasmă…
Având în vedere că ne aflăm în ajunul Bobotezei și că urmează 2 zile de sărbătoare în Biserica Ortodoxă cred că trebuie făcute câteva lămuriri:
1. Aghiasmă, cuvânt de origine greacă, înseamnă sfințire a apei atât ca rânduială de slujbă, cât și apa în sine sfințită în cadrul acestei rugăciuni.
2. Există ca denumire două „feluri” de aghiasmă:
„mică” care se face de câte ori este nevoie rânduiala ei fiind cuprinsă în slujba numită corect „Sfeștanie”.
Se sfințește și apa botezului atunci când se săvârșește slujba botezului care poarta denumirea de aghiasma baptismală.
Se mai face o „apă sfințită mică” și în ziua când se naște un copil pentru a fi stropită mama, locul, copilul, pentru a fi folosită să o numim „înainte de botezul creștin (ortodox)” al celui nou-născut.
Aghiasma „mare” se sfințește printr-o rânduială deosebită față de cea mică, numai în ziua Botezului Domnului (5-6 ianuarie)
3. Diferența de sfințenie între „apa mică” și „apa mare” nu există. Deși, rânduielile celor două sfințiri de apă sunt diferite și pare a se da o întâietate apei celei mari, în esență ea nu există. Harul care sfințește apele nu este mai bogat într-o apă decât în cealaltă. Apa de la Bobotează se numește „Mare” pentru că se sfințește o singură dată în an și pentru faptul că amintește de Botezul Domnului. Rânduiala sfințirii apei mici se leagă tot de apa Iordanului. Interesant este că slujba sfințirii apei din ziua „Izvorului Tămăduirii” (Prima vineri de după Duminica Învierii Domnului) deși se săvârșește o singură dată în an este considerată tot „aghiasmă mică”.
4. Tradițiile și „obiceiurile” locale create în legătură cu modul în care este folosită apa sfințită este foarte diferită în cele 3 mari tradiții ortodoxe: greacă, rusă, română.
În Biserica greacă se consumă aghiasma mică doar în ziua sfințirii ei, aghiasma mare de la Bobotează fiind consumată timp de 8-9 zile (cât ține din punct de vedere liturgic praznicul Botezului Domnului) fără să se facă diferențieri sau chestiuni de superioritate a unei ape față de cealaltă mai mică, mai mare, mai sfințită etc.
În Biserica rusă, aghiasma de la Bobotează se consumă pe nemâncate iar aghiasma mică se poate gusta și dacă s-a mâncat ceva înainte, păstrând totuși evlavia.
În Biserica română, aghiasma mică și aghiasma mare se consumă numai pe nemâncate, aghiasma mare de obicei cu recomandarea duhovnicului ca o mângâiere în cazul opririi de la Împărtășanie.
Pentru informațiile de mai sus, a se vedea Ioannis Foundoulis Dialoguri Liturgice, volumul 5, Editura Bizantină, Bucureşti 2010 paginile 273-278 și celelalte răspunsuri date și în volumul 4. De asemenea, binevenit este și studiul „Aghiasma în cultul ortodox” din cartea „Slujba Sfântului Maslu şi alte slujbe de vindecare; istorie şi actualitate”, Editura Sophia, Bucureşti, 2016, paginile 82-90 a părintelui (actual episcop) Petru Pruteanu.
5. Sfințirea apei în primele secole (a se vedea și Nichifor Calist Xanthopol) nu exista ca rânduială pentru că în ajunul și în ziua Praznicului se gusta din izvorul de apă din fața Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol cu credința că apa respectivă este sfințită.
Mai sunt multe alte aspecte de detaliu care ar trebui puse în discuție, însă nu își au rostul acum.
Esențial de înțeles este faptul că sfințirea apelor și cinstirea lor nu trebuie să se facă printr-o evlavie exagerată care, de multe ori, este mai mult dăunătoare din punct de vedere duhovnicesc.
Stropirea cu aghiasmă de către preot în ajunul Praznicului Botezului a credincioșilor, gospodăriilor, a caselor și a celorlalte lucruri, obiecte etc. cotidiene se face pentru o altfel de pregătire pentru sărbătoarea Botezului Domnului și pentru a împlini ceea ce cerem, de fapt și în rugăciunile de sfințire a apei: binecuvântarea Iordanului ca toți cei care se vor stropi și vor gusta din ea „să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor,
spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință”.
Zile cu liniște și bucurie!”, transmite preotul dâmbovițean.

AUTOR: F.S.