You are currently viewing Iarna nu-i ca vara și low-costul nu-i ca naționala!   de Cezar Osiceanu 

Iarna nu-i ca vara și low-costul nu-i ca naționala!  de Cezar Osiceanu 

N-a că după atâta soare și căldură de primăvară în plină iarnă au dat buzna peste noi ce să credeți și frigul, vântul și zăpada. Și odată cu ele și problemele adiacente în aviație.

Ieri ploaia s-a transformat la Aeroportul Otopeni în lapoviță și în final în ninsoare iar de aici au început întârzierile în lanț.

Unele din motive obiective altele nu pentru ca avioanele în astfel de condiții au nevoie de Degivrare care durează și de aceea se pierd sau se modifică sloturile la decolare ceea ce conduc la întârzieri în lanț. De aici pasagerii noștri drăguți care consideră avioanele ca fiind niște chestii cu orar strict precum trenurile în Japonia, piloții niște șoferi și stewarzii ospătari și cărătorii bagajelor lor încep tărăboiul uneori obiectiv alteori nu.

Să luăm tot de ieri un caz petrecut cu un avion al companiei RyanAir care a aterizat pe Aeroportul Băneasa în loc de Otopeni deoarece ultimul a fost închis tehnic pentru 40 de minute în vederea curățării pistelor de aterizare de zăpadă depusă care amenința să se transforme în polei iar pistele să devină adevărate patinoare

Așa ca echipajul Ryanair a decis să aterizeze pe Băneasa, să realimenteze cu petrol, să aștepte redeschiderea aeroportului Otopeni și apoi să decoleze spre Otopeni destinația finală a cursei

Operațiunea de realimentare a unui avion cu pasageri are niște condiții minime de îndeplinit atât la bord cat și la sol dintre care:

– semnalul Fasten belts” (Legați centurile) trebuie să fie stins

– stewarzii trebuie să verifice ca fiecare pasager are desfăcute centura de siguranță

– fiecare steward trebuie să stea în dreptul ușii de ieșire și la trape pentru a asigura evacuarea de urgență în cazul unui pericol

– interzicerea folosirii telefoanelor mobile, tabletelor și a altor dispozitive electronice. De ce asta? Păi nu pentru ca să nu sune pasagerii acasă sau la presă ci pentru simplul motiv ca bateriile litiu ion ce echipează aceste dispozitive dacă iau foc nu se sting până nu arde și ultima celulă a bateriei iar în cazul unor vapori sau scurgeri de petrol apărute în timpul alimentării înseamnă buuum!

– asigurarea intervenției pompierilor la sol în intervalul prevăzut

– realizarea unei comunicații directe între piloții din cockpit și agentul de sol

– etc

Doar ca ce sa vezi? Niște distinși corporatiști aterizați în aviație precum muștele au dispus în numele veșnicului profit următoarele:

A) inventarea conceptului de low cost prin:

– reducerea spațiului dintre scaunele de pasageri pentru a permite instalarea mai multor scaune și creșterea capacității avionului. Chestia aceasta s-a văzut cat de “benefică ” a fost și este la evacuările în cazul accidentelor și catastrofelor petrecute! Presa, ca organ public de informare, ar trebui să dea publicității imaginile din timpul acestor evacuări de urgență în care am putea vedea cu toții cum în mod real s-au petrecut unele dintre ele. În mod evident ca nu se vor da aceste imagini deoarece impactul negativ ar fi imens asupra telespectatorilor, a industriei în sine dar și al încasărilor din reclamă.

Sa ne gândim doar la cazul de la Moscova când avionul după aterizare a luat foc, pasagerilor li s-a spus să înceapă evacuarea și să își lase gentile etc în avion și cu toate acestea au ieșit cei 10-12 supraviețuitori cu rolerele după ei, blocând și întârziind ieșirea celorlalți pasageri și membri de echipaj care au murit

– reducerea cantității de petrol pe care echipajul o poate lua la bord la minim minimorum. Trebuie să știm însă ca un calcul de necesar de combustibil se face respectând un algoritm minim obligatoriu în toată aviația dar care ține cont de mulți parametrii variabili precum: timpul de rulaj la decolare, vânturile pe ruta, restricțiile de zbor pe ruta și la destinație, asigurarea a 30 de minute de zbor în zona de așteptare (holding), necesarul de combustibil pentru o ratare a aterizării la destinație etc etc

Au constatat acești corporatiști de la low cost ca piloții iau la bord un surplus de combustibil pentru a avea o “pernă” de siguranță proprie și bazata pe experiența lor, în cazuri neprevăzute precum modificări de vreme, valorile de trafic pentru rulajul pe sol, etc

Doar ca acest petrol luat in plus în circa 80% din zboruri nu a fost folosit și per total au calculat ei, a fost transportat inutil la bord, crescând dar nu se spune și cu cat costurile curselor! Pentru ca orice kilogram transportat în aer costă nu?

De aici și opțiunile echipajelor de la toate companiile low cost de ieri care s-au văzut puse în situația de a decide dacă merg la aeroportul de rezervă sau pot aștepta în aer redeschiderea aeroportului Otopeni.

– metodele de taxare suplimentară a pasagerului prin ascunderea costurilor reale ale biletului. Aici până și Frumoasa din Europa Adormita recte Comisia Europeană a dat după vreo 15 ani de low cost sălbatic o Directivă atât de obligatorie ca nu se respectă sau este fentată permanent în România cel puțin. Directiva europeană prevede obligativitatea prezentării pasagerilor a tuturor costurilor de către operatorii aerieni si cei care folosesc aceste companii low cost s-au lovit și se lovesc de această problemă

– reducerea la minimum prevăzut de constructorul avionului a stewarzilor necesari asigurării siguranței zborului. Constructorul cere să existe câte un steward la fiecare ușă de evacuare din avion doar ca acești corporatiști au găsit și aici un mod de a fenta siguranța zborului introducând o dispoziție care spune ca dacă există un număr minim de pasageri nu se justifică existența la bord a câte unui steward la fiecare ușă așa ca l-au scos din schemă!

La avionul ATR de exemplu multe companii low cost folosesc un singur steward în loc de doi iar în cazul unei evacuări prin ieșirile de avarie din față acesta este forțat să vină din spatele avionului printre pasagerii speriați, mulți agresivi etc pentru a conduce evacuarea

B) Înlocuirea conceptului de bază al aviației de la Icar încoace de “Safety first/Siguranța înainte de toate” cu cel de “Money first/Banul înainte de toate”!

Chestia asta a condus la idei care mai de care mai … greu calificabile precum cele promovate de exemplu chiar de către boss-ul de la RyanAir:

– plata pentru folosirea toaletei in timpul zborului

– introducerea locurilor in … picioare la bordul avionului

Lista putând continua!

Concluziile sunt simple:

1. Lipsa de informare corecta este critica în aviație

2. Lipsa de comunicare este o problemă acută în aviație

3. Lipsa unui control complet, corect și la timp a operatorilor low cost este o realitate crudă în aviație

4. Cu Dumnezeu și Natura nu te pui niciodată!

5. Într-adevăr piloții rup avioanele iar stewarzii salvează pasagerii din ele dar nu pentru ca vor primii sau ca își doresc ultimii!

6. Toți corporatiștii vor să fie piloți invers însă nu este valabil! De ce?

7. Aviația vrem nu vrem este un joc de suma fixă și ce iei pe mere dai pe pere doar ca niciodată nu găsești printre victime și vreunul dintre corporatiștii de mai sus, ei nefolosind în general avioanele cu “genunchii la gură “ cum sunt denumite avioanele low cost

8. Întotdeauna ce este rău, prost, periculos etc este preferat împotriva oricărei gândiri și educații. Țigările, sarea și dulciurile în exces, drogurile și low costul versus alimentația rațională, companiile de linie (doar cele ce nu au căzut total în conceptul de low cost mascat – uitati-vă la companiile din Golf de exemplu care ar trebui să fie un model de urmat nu de blamat)

9. Noi suntem de vină nu altcineva la fel ca și pentru situația din România de azi unde mori cu dreptatea în brațe, cel cu bani își cumpără dreptatea și judecata, corupția din instituțiile statului este generalizată la pachet cu indolența, abuzurile și prostia angajaților lor

10. Nimeni nu o să meargă cu trenul nici măcar dacă este de mare viteză de la București la Madrid, Londra, Paris etc și pe aceasta se bazează aviația de orice fel