You are currently viewing Studiu: vaccinurile anti-Covid au crescut incidența unor afecțiuni cardiace, neurologice și sanguine

Studiu: vaccinurile anti-Covid au crescut incidența unor afecțiuni cardiace, neurologice și sanguine

Vaccinurile Covid au crescut incidența unor afecțiuni, a demonstrat cel mai mare studiu de până acum privind efectele adverse, studiu realizat pe un eșantion de 99 de milioane de persoane, care au fost incluse în cercetare.

Miocardita, adică inflamarea muşchiului inimii, a fost identificată după prima, a doua şi a treia doză de vaccin pe bază de ARN mesager.

Cele mai comune simptome în cazul miocarditei sunt durerea în piept, oboseala, umflarea gleznelor și tălpilor, bătăile rapide și neregulate ale inimii, dificultățile de respirație atât în timpul activităților fizice, cât și în repaus, senzație de leșin, dar şi simptomele de gripă.

În cazul pericarditei, simptomele sunt tusea, palpitaţiile, dar şi dificultaţile de respiraţie atunci când staţi întins.

O altă afecţiune diagnosticată în 190 de cazuri, aproape triplu faţă de estimarea specialiştilor, a fost sindromul Guillain-Barré. Cercetătorii au observat  o creștere semnificativă a cazurilor ale acestui sindrom la 42 de zile de la prima doză de vaccin AstraZeneca.

Sindromul Guillain-Barré este o afecţiune neurologică care poate duce la paralizie.

În cazul vaccinului AstraZeneca s-a observat şi o creştere de trei ori a riscului de tromboză venoasă cerebală. Concret riscul formării cheagurilor de sânge la nivelul creierului.

În acelaşi timp, cercetătorii susţin că riscurile asociate îmbolnăvirii de COVID-19 depășesc cu mult riscurile vaccinării.

Testele privind efectele adverse ale vaccinelor anti-COVID au fost făcute pe 99 de milioane de persoane vaccinate, din Australia, Argentina, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Noua Zelandă și Scoția.

Editor: I.F.A.