Bujorul a fost declarat prin lege floare naţională, iar 15 mai este Ziua Bujorului Românesc (Paeonia romanica peregrina). Este o specie florală unică în Europa, care se regăsește numai în România.

Comunitatea Bujorul Românesc – The Romanian Peony a luat ființă în mai 2015 (inițiatori: Cristina Turnagiu Dragna și Andreea  Tănăsescu) pentru a susține studiile și propunerile mediului academic românesc ce a inițiat demersul de a declara Bujorul Floare Națională și Emblema florală a României. Bujorul este recunoscut si ca simbol al veteranilor Armatei Romane.

Bujorii din speciile Paeonia peregrina (de pădure) și Paeonia tenuifolia (de stepă) se află pe Lista Roșie a plantelor superioare (flora spontană endemică rară, vulnerabilă sau pe cale de dispariție) a Institutului de Biologie.
În România sunt întâlnite cinci specii sălbatice de bujori, două roșii: bujori de pădure și de stepă și alte trei varietăți roz (Paeonia mascula – bujorul de munte, Paeonia oficinallis – varietatea banatica, Paeonia daurica) și se cultivă trei specii: Paeonia officinalis, Paeonia lactiflora (originar din China) și Paeonia suffruticosa (originar din China – specie arbustivă).

Bujorul este foarte decorativ și foarte îndrăgit la nivelul întregii țări, este prezent în cultura și în tradițiile populare și are un potențial economic ridicat (fiind foarte bine cotat la bursa de flori din Olanda, de la Aalsmeer, cea mai mare din lume).

România se bucură de singura rezervație naturală de bujori de stepa, la Zau de Câmpie, în județul Mureș.

Datorită frumuseții lor rafinate și adaptabilității ecologice ridicate, bujorii sunt foarte populari în România. Gama largă de varietăți de culori îi face să fie folosiți ca plante ornamentale în decorarea grădinilor particulare sau publice, grădinilor botanice și parcurilor, în toate regiunile țării. În același timp, bujorii sunt cultivați și în sere mari și ferme de bujori, pentru aranjamente florale și buchete. Pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scopuri medicinale și cosmetice (rădăcină de Paeonia lactiflora).

Epitetul specific, peregrina, provine din latinescul peregrīnus (străin), de la peregrē (a fi în străinătate) [per- (prin) + -ager (pământ), ad litteram, dincolo de hotarele pământului propriu; călător].
Numele generic, Paeonia, provine din greaca veche: paiônia, legat de paiônios (vindecare) și paiôn (medic), la fel ca Paiā́npaean.
Potrivit lui Homer, Paean (Paian, Paiêôn sau Paiôn – vindecătorul) era medicul zeilor olimpici, considerat de Hesiod ca o zeitate individuală care „cunoaște remediile pentru toate lucrurile”. Cu ierburile și medicamentele sale liniștitoare, el vindecă, de exemplu, pe zeul olimpic al războiului rănit, Ares, care se întoarce în Olimp după ce a fost rănit de eroul muritor Diomede pe câmpul de luptă troian, și pe zeul morților și regele împărăției umbrelor, Hades, care a fost rănit de săgeata otrăvită a lui Heracle.
O frumoasă legendă populară românească explică apariția bujorilor roșii în multe regiuni ale României. Se spune că demult, într-o pădure din apropierea unui regat, trăiau niște zâne frumoase care nu suportau superficialitatea muritorilor, așa că de fiecare dată când cineva îndrăznea să pătrundă pe tărâmul lor, îl transformau în monstru. Urmând sfatul regelui lor, oamenii s-au speriat și au rămas departe de pământul blestemat. Cu toate acestea, Bujor, tânărul fiu al regelui, cu spirit îndrăzneț, a auzit de zânele malefice și, îndată ce a ajuns la vârsta adolescenței, s-a aventurat pe tărâmurile interzise pentru a se convinge de veridicitatea poveștii și de existența maleficelor zâne. Imediat ce a ajuns în pădure a căzut într-un somn adânc și blestemul zânelor a început să se reverse asupra lui. Cu toate acestea, fiind cucerite de frumusețea lui, au ales să-l transforme într-o floare, cea mai frumoasă din regat. Pe măsură ce bujorul înflorește, imediat după apus, și roua se așază pe florile frumos colorate și parfumate, se spune că picăturile de apă sunt lacrimile tânărului Bujor, ce regretă veșnic că nu a respectat poruncile tatălui său (Chivu, 2022; The Flower Box 2022).

Editor: IFA