USR: Codul Penal – Codul Penalilor!

”Majoritatea din Parlament se zdruncină, iar USR va lupta cu mijloace legale pentru acest lucru.”

USR va uza de toate mijloacele legale, constituționale pentru bloca promulgarea Codului Penal în forma votată miercuri de Parlament. Dumitru Lupescu, deputat USR de Dâmbovița explică poziția formațiunii pe care o reprezintă, subliniind că în forma votată de majoritatea parlamentară Codul Penal devine un… COD AL PENALILOR, cei certați cu legea sau mafia gulerelor albe aflându-se printre beneficiarii modificărilor.

La fel de important, subliniază parlamentarul USR, ”majoritatea” care a votat Codul este atât de fragilă, încât eșecul inițiatorilor a fost la doar trei voturi distanță. Dumitru Lupescu a anunțat că USR va lupta ca această lege să nu intre în vigoare. Primul pas va fi acela al sesizării CCR, parlamentarul fiind convins că astfel legea se va întoarce în Parlament.

După ce CCR va retrimite Codul Penal în Parlament (după cum speră USR!), USR va iniția discuții cu toți parlamentarii puterii. ”…vom face un apel la rațiune. Un apel la salvarea democrației în România”, ne-a declarat Dumitru Lupescu.

În opinia USR, adoptarea Codului Penal în forma votată de majoritatea parlamentară ar reprezenta un pericol imens pentru societatea românească, așa încât ar fi nevoie de o acțiune concertată a opoziției și societății civile.

”A venit momentul ca partidele de opoziție, organizațiile neguvernamentale, asociațiile profesionale, instituțiile academice și culturale, hub-urile antreprenoriale, sindicatele, firmele, toate organizațiile în care acești oameni își desfășoară activitatea să ia în mod oficial atitudine.”

Printre măsurile pe care USR le are în vedere se numără și campania Fără penali în funcții publice, care va continua. Cu ce efect? Teoretic, așa cum ne explică Dumitru Lupescu, 500.000 de români pot aduce normalitatea in Romania! E drept, deocamdată este mai degrabă un exercițiu de scoatere din adormire a societății civile, dar militanții USR anunță că vor continua campania până se vor strânge jumătate de milion de semnături.

Dumitru Lupescu a ținut să evidențieze 10 dintre cele mai nocive prevederi ale noului Cod Penal, care vor face viața infractorilor mai bună, poate, dar pe cea a oamenilor cinstiți, un calvar!

Primele 10 modificări importante ale Codul Penal în Comisia specială

  1. Redefinirea noțiunii de funcționar public – prin abrogarea al.2 art.175 CP

Foarte multe categorii profesionale (experți contabili, medici, asistenți medicali, farmaciști, executori judecătorești, mediatori, experți tehnici judiciari, notarii) care în prezent sunt considerate funcționari publici de legea penală nu mai intră în această categorie și nu mai pot fi pedepsite pentru o serie de infracțiuni. Această modificare echivalează cu dezincriminarea a multor infracțiuni: compromiterea intereselor justiției, delapidarea, neglijenta în serviciu, abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, uzurparea funcției.

Exemple: angajații de la băncile sau fondurile de investiții la care statul roman are participații nu mai intra in aceasta categorie si nu mai pot fi judecați de exemplu pentru delapidare (dosarul FNI).

  1. Modificarea de liberarea condiționată – modificarea art.100 CP

Deținuții vor putea fi eliberați mult mai repede din penitenciare, cu mult înainte de ispășirea pedepselor.

  1. Confiscarea extinsă – modificarea art.112 ind. 1

Bunurile obținute ilegal vor fi mai greu de confiscat. În loc să pună în acord Codul Penal cu directiva europeană cu privire la confiscarea extinsă, Comisia a adoptat modificări care îngreunează aplicarea acestei măsuri.

Directiva europeană prevede că este suficient ca judecătorul să observe diferențe între averea infractorului și veniturile sale ilicite, în timp ce prevederea introdusă în lege stabilește că trebuie să existe probe certe, dincolo de orice îndoială.

Astfel, în loc să faciliteze confiscarea bunurilor dobândite ilicit, modificarea îngreunează aplicarea acestei măsuri.

Au fost eliminate din infracțiunile pentru care se poate dispune confiscare extinsă, printre care spălarea de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.

  1. Prescripția răspunderii penale – modificarea art.154 și 155 CP

Inițial, Comisia a redus termenele de prescripție pentru faptele grave pedepsite cu închisoare între 10 și 20 de ani (de la 10 la 8 ani). Ulterior,  termenele s-au mai redus o dată, cele de 10 ani au devenit de 8 ani, si cele de 8 ani au devenit de 6 ani.

Fantasii vor beneficia de prescripție în dosarele actuale, ale căror fapte au fost comise până în 2012.

Impactul asupra celorlalte infracțiuni este ca infractori periculoși scapă mai ușor de pedeapsă dacă trag suficient de mult de timp. În special cu probleme sunt infracțiunile de crima organizată, unde sunt foarte mulți suspecți și dosare transfrontaliere, anchete de ani de zile cu mai multe state implicate.

S-a redus la jumătate termenul de prescripție specială, care înseamnă închiderea definitivă a dosarelor, chiar dacă sunt în curs de judecată.

  1. Concursul de infracțiuni – modificarea art. 39 CP

Sporul de pedeapsă pentru concursul de infracțiuni nu mai este obligatoriu. În plus, a fost redus la maxim 3 ani, indiferent de numărul de infractiuni săvârșite și de pedepsele aplicate. În prezent, sporul este unul obligatoriu și egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse care se adaugă la pedeapsa cea mai gravă.

În Codul Penal actual pedepsele au fost deja reduse, dar sporul a devenit obligatoriu. Intenția a fost să se pedepsească astfel mai aspru persoanele care comit mai multe infracțiuni. “Puterea” actuala vrea ca în noul Cod penal pedepsele să rămână reduse, dar sporul să fie facultativ și chiar mai mic decât în vechiul Cod.

  1. Circumstanțe atenuante – modificarea art.75 CP al.1 litera d

Se acordă obligatoriu circumstanțe atenuante pentru achitarea integrală a prejudiciului material în cazul mai multor infracțiuni care astăzi sunt exceptate: infracțiuni contra persoanei (omor, vătămare corporală) infracțiuni de corupție, ultraj, infracțiuni contra securității naționale, infracțiuni legate de terorism, cele privind regimul juridic al drogurilor, privind spălarea banilor, privind traficul de organe și multe altele.

Au fost excluse tâlhăria, furtul calificat, pirateria si fraudele informatice.

Circumstanțele atenuante implică reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite de lege pentru aceste infracțiuni.

În plus, pe viitor, judecătorii pot aplica pe criterii subiective circumstanțe atenuante facultative care nu apar în mod expres în lege. De exemplu, faptul că un infractor s-a prezentat la toate termenele procesului și a vorbit pe un ton plăcut instanței poate fi considerată o circumstanță atenuantă.

  1. Legea Penală Art 173 CP

Deciziile CCR vor fi considerate lege și vor putea fi aplicate retroactiv, ceea ce încalcă art. 147 al.4 din Constituție.

  1. Dezincriminarea neglijentei in serviciu

Infracțiunea este conexă cu abuzul in serviciu, fiind varianta sa cu vinovăția din culpă. Prin urmare, în cazurile în care nu se putea dovedi intenția, judecătorul putea reîncadra fapta la neglijență. Acum, nu va mai avea cu ce să reîncadreze și va fi obligat să achite.

  1. Denunțul este descurajat. Pe lângă faptul că denunțul nu mai este cauză de nepedepsire decât dacă este făcut într-un an de la săvârșirea faptei (deci dacă iți ții complicii un an în vacanță scapă toată lumea).
  2. Compromiterea intereselor justiției

Un funcționar public, indiferent de locul unde este funcționar sau dacă este sau nu în exercițiul funcțiunii, nu are voie să se refere la cineva ca fiind vinovat de o faptă penală. Sub sancțiune penală pentru el însuși. Aici a fost invocată Directiva, dar este încă o minciună, pentru că directiva nu vorbește decât despre referirea de către “instituții” la vinovăție, nu de către indivizi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *