Încet încet, pas cu pas, o falsă securitate se așează peste țară.

Nu, nu e vorba despre Securitatea cu S mare, care oricum s-a așezat temeinic peste țară de ceva timp. Este vorba despre falsa senzație de siguranță.

Cifrele par a fi încurajatoare. Parcă nu sîntem atît de afectați precum alții. Nimeni nu ține cont de faptul că unele din aceste cifre, mai ales cele referitoare la numărul de contaminați, sunt mai degrabă rezultatul limitării instituționale de a testa decît efectul evoluției reale a fenomenului.

Și pentru că cifrele par încurajatoare, și pentru ca lumea începe să simtă că “nu e dracul atît de negru”, am senzația că începem să ne relaxăm.

Vremea frumoasă de afară contribuie și ea, cu siguranță. Faptul că am cam fost disciplinați ceva timp, aproape vreo lună de zile, își spune și el clar cuvîntul.

Acum, din păcate, este unul din momentele cele mai periculoase. Cînd începem să credem că am scăpat. Și astfel mai rău să facem. Să-i permitem bestiei de gîndac de Covid să se răspîndească și mai mult și să anulăm toate lucrurile cît de cît bune pe care le-am făcut pînă acum.

Următoarele două săptămîni sînt și mai complicate, căci sînt puternic simbolice. Peste trei zile sînt Floriile la noi, la ortodocși, și Paștele la catolici. Apoi începe Săptămîna Mare, culminînd peste încă o săptămînă cu Învierea. Apoi, Săptămîna Luminată.

Toate, prilejuri tradiționale de puternică interacțiune umană. O să fie complicat să ne ieșim din tipic.

Sîntem învățați să socializăm aceste zile. Atît simbolic, mergînd la biserică, la slujbe, la Denii, mai ales la Înviere. Cît și convivial, mai un miel, mai o masă mare cu multe neamuri și prieteni.

Mulți dintre noi așteptăm aceste momente frumoase tot anul, ele reprezentînd unele din cele mai însemnate și mai frumoase clipe pentru noi.

Din păcate, această perioadă va fi una care va vîntura puternic virusul, dacă nu respectăm distanțarea socială.

Și în comunitățile mici, teoretic încă neafectate de boală. Dar unde există straturi difuze de diasporeni care au adus de ceva timp virusul înapoi în țară, virus care durează ceva pînă se coace și devine simptomatic, să înceapă lumea să-și dea seama că e cu adevărat boleșniță în sat.

Și în comunitățile mari, unde pare-se că lumea e mai disciplinată decît în cele mici. Dar unde și potențialul de difuzare a virusului este cu mult mai mare.

Peste tot, lumea freamătă. Simte mirosul de libertate în nări. Mai trage o liniuță cu cuiul pe tencuială și strigă “Hai liberare”. Tentanția de a relaxa distanțarea socială și de a ne folosi de acest frumos moment religios pentru a ieși din izolare este mare.

Un motiv în plus să ne disciplinăm pe dinăuntru și să trecem și peste hopul ăsta. Împreună, dar la distanță unii de alții.

Biserica Ortodoxă Română deja a simțit nevoia să comunice public, alături de celelalte instituții ale statului român. Să le aducă aminte atît credincioșilor că anul ăsta, din păcate, slujbele se țin fără lume în biserică – nici înăuntru, nici afară. Și să le atragă atenția și preoților să nu care cumva să încerce să comită chestii.

Dacă și Biserica Ortodoxă Română, instituție tradițională, care cu greu acceptă să iasă din tipicul de secole și să se dedea la invenții de moment, a găsit totuși de cuviință să ne atragă atenția că nu e bine să ieșim din casă, să mergem la slujbe, să ne adunăm prea mulți unii într-alții, înseamnă că e cu adevărat groasă în continuare. Și că chiar trebuie să stăm acasă.

Haideți să nu stricăm bunătate de treabă făcută pînă acum, bunătate de efort de disciplină pe care am rădbat-o deja o lună pe ultima sută de metri.

Haideți să nu ne înecăm precum minoritarul la mal.

Vă rog eu: aveți răbdare.

Vă rog eu: stați în casă, chiar dacă vă vine greu.

Vă rog eu: călcați-vă pe inimă și acceptați anul acesta să aprindem Lumina de Înviere doar în curte, doar pe balcon, doar în pragul casei, doar cu cei dragi din familie.

Dacă pînă și preoții și-au călcat pe inimă și au renunțat la cel mai important moment sacru al anului, de dragul sănătății colective, înseamnă că putem și noi.

Gîndiți-vă la ceilalți. Vă mulțumesc!, a scris, pe Facebook, sociologul Mirel Palada!