Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România.
Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura, la acel moment, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăşi toate barierele şi de a deveni parte a comunităţii europene de valori, prosperitate şi securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanţe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială şi economică. O Uniune fondată pe principiile libertăţii, democraţiei şi statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranţei, justiţiei şi solidarităţii. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnităţii umane, libertăţii şi drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.
La 15 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană.
România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024.
La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani, în conținutul căreia, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.
În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază de peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.
De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României
Ca dovadă a angajamentului său european, România este primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România se numără printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID.