You are currently viewing Ionuț Vulpescu: Duminica Tomii ne descoperă nu un necredincios, ci un om liber, autentic

Ionuț Vulpescu: Duminica Tomii ne descoperă nu un necredincios, ci un om liber, autentic

Duminica Tomii ne descoperă nu un necredincios, ci un om liber, autentic, un om pentru care discursul public trebuie să prezinte doar adevărul. Nu credința în Dumnezeu îi lipsește lui Toma, ci încrederea că cel pe care îl vede nu este un altul, ci chiar Hristos, pe care l-a plâns cu zile în urmă. Neîncrederea aceasta, prudentă, ne justifică, pe de o parte, faptul că nimic din iubirea și credința în Dumnezeu nu rămâne cu totul în afara experiențelor noastre senzoriale.

Astăzi, la 2000 de ani, scepticismul lui Toma este o atitudine electorală și politică incontestabilă. Doar că mesianismul de altă dată al politicii sănătoase ne lipsește, că adevărata criză a cetății e dată de absența liderilor puternici, pe care îi urmezi oriunde, doar pentru că drumul deschis de ei e rezultatul minții și al simțirii lor. Politicienii nu mai sunt guvernatori de urmat, cu atât mai puțini învățători. Toma era convins de Hristos, trebuia doar să îl recunoască. Politicienii sunt neconvingători și de aceea tot mai greu de recunoscut ca lideri. Hristos nu era atins pentru a fi controlat, ci pentru a fi descoperit ca cel ce este.

Scepticismul politic actual merge însă până într-acolo încât cei ce dețin puterea trebuie mereu controlați, pentru că ei arareori se descoperă în autenticitatea lor. Hristos era nu doar un purtător de lume, ci și un lider al păstrătorilor de adevăr, al apostolilor.

Recunoști doar ceea ce îți este familiar, ceea ce face parte din tine. Or în zilele noastre electoratul nu se recunoaște în orchestratorii puterii politice pentru că mai nimic din ceea ce sunt alegătorii nu se mai reflectă în faptele și cuvintele (în această ordine) aleșilor. Pentru ei, dictonul hristologic, „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!” e imposibil. Din pricina tuturor „mâinilor invizibile”, murdare, „spălate” nu din considerente pandemice, ci din impulsuri egoiste, alegătorii nu pot să creadă în ceea ce nu văd. Oricât de bogați ar părea unii dintre aceia în care credința alegătorilor a devenit imposibilă, realitatea e că politica e tot mai „săracă”: s-a împuținat când liderii politici au devenit una dintre cele mai fascinante narațiuni istorice, când politicienii nu și-au mai construit „discipolat” sau o „școală politică”, ci grupuri de interese și afinități, când vocația lor de lucrători pentru oameni a devenit chemarea lor de guvernatori peste oameni. Toma ne amintește că am uitat să ne formăm apostoli, adică prieteni alături de care să slujim adevărul.

Dacă Toma nu și-a pierdut credința, noi ne-am pierdut încrederea. În timpuri de pandemie, Toma e încă posibil. Pentru că adevărata atingere pe care o poți face unui om e aceea a faptelor lui, care ar trebui să se vadă de la orice distanță socială, fizică sau morală.” a scris pe pagina sa de Facebook, Ionuț Vulpescu.