Anunţul trecerii prin aprobare tacită, de către Camera Deputaţilor, a proiectului de lege depus de UDMR privitor la autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc – entitate inexistentă în structurile administrativ teritoriale ale României – creează o situaţie fără precedent în procesul legislativ din ţara noastră. În urma evoluţiei istorice din Epoca Modernă, realităţile etno-demografice din zona aflată în atenţie nu mai corespund cu structurile medievale, când a funcţionat o asemenea regiune. România a asigurat prin lege un statut al tuturor comunităţilor etnice de pe teritoriul său, statut deplin acceptat şi aprobat de către Uniunea Europeană, din care ţara noastră face parte.
Într-un stat de drept, democratic, membru al Uniunii Europene, respectarea principiului supremaţiei Constituţiei şi încadrarea în ordinea constituţională reprezintă reperul şi condiţia absolută ale valabilităţii oricărei legi, obligaţia fermă a fiecărui cetăţean şi norma imperativă de conduită pentru orice entitate publică sau privată. Din această perspectivă, iniţierea şi adoptarea unui proiect de lege care să consacre concepte juridice şi să promoveze realităţi politico-administrative precum „autonomie teritorială”, „comunitate autonomă”, „regiune autonomă”, „ordine administrativă autonomă”, „statut de autonomie” etc. contravin în mod flagrant dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Constituţia României privind caracterul unitar al statului român, precum şi dispoziţiilor constituţionale privind organizarea administrativ-teritorială şi administraţia publică.
De la aceste dispoziţii imperative nu se poate deroga sub nici o formă şi în nicio măsură, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 152 alin. (1) din Constituţie, caracterul unitar şi indivizibil al statului român nu poate forma obiectul revizuirii legii fundamentale. Toate demersurile de acest gen trebuie întreprinse cu respectarea exigenţelor statului de drept, constatarea constituţionalităţii, stabilite clar, precis şi imperativ de legea noastră fundamentală.
În consecinţă, Academia Română dezaprobă aplicarea procedurii de aprobare tacită – în cazul în speţă – de către Camera Deputaţilor şi cere decidenţilor respectarea Constituţiei României în litera şi în spiritul ei.
BIROUL PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE
