PROIECT CONTROVERSAT ADOPTAT TACIT ÎN SENAT: Limba maghiară oficializată în Transilvania, arborarea drapelului Ungariei și a steagului secuiesc pe instituțiile publice ale statului român

PROIECT CONTROVERSAT ADOPTAT TACIT ÎN SENAT: Limba maghiară oficializată în Transilvania, arborarea drapelului Ungariei și a steagului secuiesc pe instituțiile publice ale statului român

Senatul a adoptat tacit, în data de 8 aprilie a.c., o propunere legislativă privind Codul administrativ inițiată de UDMR care va oficializa practic limba maghiară în Transilvania și va permite arborarea drapelului Ungariei și a steagului secuiesc pe instituțiile publice ale statului român, scrie jurnalistul Dan Tănasă pe siteul său.

Propunerea a fost inițiată de mai mulți senatori și deputați UDMR și a fost depus în Parlament în octombrie 2019.

Potrivit art. 94 alin. 1 din propunerea legislativă privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, Inspectoratele Județene ale Poliției Româneau obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbi minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat menține și chiar lărgește prevederea din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ care creează, practic, cadrul legal pentru oficializarea limbii maghiare în toată Transilvania. Astfel, art. 94 alin. 2 din propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat prevede că „Autoritățile și instituțile publice, precum și celelelate entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”.