“Dacă scoți orice fotografie de modă din context, îți va spune tot atât de multe despre ce se întâmplă în lume, cât un titlu din Ney York Times.” – Anna Wintour

Hainele schimbă mentalități – am putea să spunem dacă ne referim, spre exemplu, la ceea ce numim astăzi „moda pantalonului”. Acest articol vestimentar datează încă din Evul Mediu și a apărut inițial în Europa ca o nevoie a nomazilor de a călări și pe tot globul pământesc ca ceva ce reușea să țină frigul la distanță – cu toate acestea, fiind considerat barbar, doar sexul masculin îl putea purta. Mult mai târziu, în 1914, designerul vestimentar Coco Chanel a introdus această piesă în garderoba feminină și astfel a transformat pantalonul în ceva ce astăzi găsim indispensabil atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Abordarea pe care ea a avut-o asupra acestui articol vestimentar nu a însemnat doar purtarea de către femei a pantalonului, ci și deschiderea pe care acesta le-a oferit-o. Această revoluție la scară micro a produs un declic mintal la nivelul sexului feminin, iar sociologii afirmă că odată cu îmbrăcarea pantalonului, femeile au îmbrăcat și încrederea de sine, simțul independenței, văzând că diferențele dintre ele și bărbați nu mai sunt atât de uriașe.
Moda este definită ca un stil sau de îmbrăcăminte, de încălțăminte, dar și de accesorii purtate la un moment dat de grupuri de oameni. Industria modei, însă, o întreprindere globală multimilionară dedicată afacerilor de confecționare și vânzare de haine este, totuși, împărțită în doua mari categorii. Cunoscătorii vorbesc despre acestea ca fiind pe de-o parte moda high class, așa numita modă înaltă, iar pe de altă parte industria îmbrăcămintei, cunoscută și ca moda în masă. Această delimitare se face abia în anii ’70, până atunci aceasta graniță dintre cele două ramuri fiind estompată. Cu toate că acesta este motivul pentru care piesele designerilor vestimentari cu notorietate prezentate la Paris sau la New York nu sunt prezente în mall-urile din întreaga lume, ci doar în magazinele de tip reprezentanță, industria modei cuprinde proiectarea, fabricarea și/sau confecționarea, distribuția, comercializarea, vânzarea cu amănuntul, publicitatea și promovarea tuturor tipurilor de îmbrăcăminte.
Impactul social al modei este unul covârșitor. Vedem, deci, că ceea ce era inițial o necesitate și doar atât, astăzi reprezintă o industrie creativă fără margini. Moda se schimbă, se transformă și se reinventează, trendurile adoptă noi articole și le modifică în funcție de context. Oamenii cumpără haine din dorința de a se afirma, de a-și valida propria personalitate. Ceea ce secolul trecut era privit ca un articol vestimentar menit să ofere comoditate, astăzi este privit ca un must, ceva ce trebuie să ai pentru a arăta cine ești. Succesul pe care îl are acestă industrie se datorează modului în care aceasta pune problema lucrurilor. De pildă, în timpul celui de al doilea Război Mondial, moda a suferit – cum era și de așteptat; însă aceasta a renăscut imediat, lipsa materialelor pentru confecționarea rochiilor lungi, purtate până atunci, a dus la apariția rochiilor midi. Nevoia de a economisi materie primă a împis industria să găsească soluții și, fără să realizeze, au creat ce astăzi numim articole statement.
Chiar și astăzi, în contextul pandemiei cu covid-19, industria modei caută să răspundă acestei provocări și să transforme această nenorocire într-o oportunitate. Marile case de modă au început să lucreze la colecții ce au la bază piese care transmit mesaje de încurajare pentru cetățeni, în prim plan revin mănușile, nebăgate în seama vreme de zeci de ani, pe scena modei apar măști care protejează împotriva virusului. Această pandemie se resimte atât la nivel social, cât și la nivel economic și cultural, industriile fiind puternic afectate de situație, însă oricum ar fi, industra modei n-o să moară. Această industrie fără limite va căuta neîncetat inspirație în lume, o sursă inepuizabilă care o va ajuta să ajungă pe cele mai înalte culmi, pe podium la prezentări celebre de modă, în editoriale, la serviciu sau pur și simplu în viața de zi cu zi.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este masterand al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște