Prof. Gabriela Istrate, fost inspector general adjunct în cadrul ISJ Dâmbovița, și-a exprimat, pe Facebook, punctul de vedere în legătură cu subiectele pe care elevii care au dat examenul la istorie, la BAC, au trebuit să le trateze:

Subiecte gradate, în funcție de nivelul fiecăruia de pregătire și care vor da șansa unei note de trecere pentru unii, sau a unei note de 10 pentru alții
Pentru absolvenții profilului umanist, subiectele la disciplina Istorie au fost concepute după modelul testelor de antrenament publicate de minister în perioada anterioară de pregătire. Astfel, itemii au fost clar formulați, fără ambiguități sau cerințe din afara programei de examen, solicitând înțelegerea textelor istorice, argumentarea unor afirmații istorice și formularea unui punct de vedere despre practicile politice adoptate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
Subiectul I a presupus înțelegerea a două texte istorice din istoricii Ioan Aurel Pop, ”Istoria ilustrată a românilor pentru tineri” și K. Hitchins, ”Românii, 1774-1866”. Analiza viza răspunsul la 7 cerințe. Primele întrebări erau destul de accesibile, putând fi rezolvate doar din text: numiți o mare putere, precizați o informație despre adunările ad-hoc, menționați două personalități politice. Întrebarea 5 solicita candidaților evidențierea relației de cauză-efect în desfășurarea revoluției de la 1848. Itemii 6 și 7 implicau într-adevăr răspunsuri mai elaborate, realizarea unor conexiuni între formarea statului român modern și două evenimente/fapte istorice petrecute în primele șase decenii ale secolului al XIX-lea; evidențierea unei caracteristici a Constituției din 1866.
În esență, competențele urmărite prin rezolvarea primului subiect vizau: construirea unor explicaţii şi argumente cu privire la evenimentele istorice din epoca modernă; utilizarea termenilor specifici istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare.

Pentru a rezolva Subiectul II, candidații au avut de răspuns la 6 cerințe pe baza textului din lucrarea ”O istorie a românilor”, I. Bulei, referitor la evenimente istorice din epoca medievală. Primele patru întrebări au fost ușoare, cu răspunsuri evidente, desprinse din text: numiți voievodul Transilvaniei, precizați secolul la care se referă sursa, menționați cauza conflictului dintre români și otomani și acțiunile militare întreprinse de voievodul Iancu de Hunedoara. Întrebarea 5 solicita un punct de vedere despre bătălia de la Belgrad – 1456, demers care a vizat competența absolvenților de a realiza conexiuni între informațiile oferite de sursele istorice și de a formula o opinie pe baza unei afirmații din textul istoric. Întrebarea 6 a implicat o atenție sporită prin formularea unui argument referitor la rolul instituțiilor centrale în consolidarea statelor medievale românești extracarpatice. S-a urmărit evaluarea competențelor privind compararea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii, precum și gândirea critică, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe.
La ultimul subiect se cerea redactarea unui eseu de aproximativ două pagini despre evoluția României în secolul al XX-lea, din perspectiva regimului politic. Pornind de la cele patru cerințe specifice, subiectul al III-lea le-a dat mari emoții absolvenților. Practic, acesta va face diferența de notă între copiii care au învățat constant și sistematic și cei care doar au citit materia de examen. Din perspectiva vieții cotidiene, subiectul conține aspecte legate de realitate, de viața concretă, de capacitatea unui tânăr de a aplica în viața reală ceea ce a învățat la istorie, de a exersa un rol activ în democrația contemporană. Analiza practicilor politice democratice și a celor totalitare solicitau disponibilitatea tinerilor de a-şi asuma responsabilităţi şi roluri diverse, în scopul orientării adecvate în carieră şi într-o societate dinamică.
În concluzie, subiectele la examenul de bacalaureat istorie au fost accesibile tuturor și gradual concepute. Dacă ținem cont și de faptul că pregătirea din acest an școlar a fost bine gândită, pe baza celor 20 de teste de antrenament însoțite de baremele de evaluare, atunci ne așteptăm la rezultate bune. Subiectele gradate, în funcție de nivelul fiecăruia de pregătire vor da șansa unei note de trecere pentru unii, sau a unei note de 10 pentru alții, ceea ce asigură departajarea celor care chiar au învățat. De fapt, printre subiectele din testele antrenament au fost și unele mai grele decât cele care au picat astăzi la examen, a scris prof. Gabriela Istrate.

AUTOR: Adrian G.