Câteva rânduri despre Dâmbovița Mall.

Deschiderea unui complex comercial, în mod normal, n-ar trebui să nască atâtea comentarii, polemici, sa fie chiar subiect de campanie electorală.

Este un eveniment obișnuit în lumea contemporană, din care aproape toți avem de câștigat (investitorul, pentru că produce niște bani, autoritatea locală, pentru că încasează niște impozite, unii comercianți locali pentru vizibilitatea pe care o capătă și pentru profitul pe care, cu puțin noroc îl pot avea, dar mai ales noi, consumatorii care ne simțim puțin mai aproape de Europa comerțului civilizat.

Sigur că sunt și cârcotași, care reclamă faptul că lipsesc nu știu ce branduri, că cele prezente sunt pentru un Mall de provincie, că parcarea subterană e nesemnalizată etc.

Dar ăsta-i românul. Așa cum era nemulțumit că Halep era locul 2 în lume și l-a făcut de râs, așa și cu această investiție, care putea ieși, totuși mai bine, în opinia unora.

Una peste alta, eu sunt extrem de încântat și o spun prin prisma omului care a vizitat câteva stabilimente de acest gen până la vârsta asta.

Împătimit de sport, sunt bucuros că acum pot găsi produse foarte bune, dintr-o gamă mult mai largă, la doi pași de casă.

Apoi, hypermarketul propus de Carrefour e un mare câștig. (recomand pentru cei interesați, zona de pește).

Aștept încetarea acestei perioade nefericite, să am acces la cele câteva săli de cinema, fără sa fiu nevoit sa merg cu ai mei, 40 km până la Ploiești sau 80 până la București.

Nu în ultimul rând, nu pot să nu mă bucur pentru o parte din clienții societății noastre, dâmbovițeni și ei, care dau clasă unor branduri similare din alte părți. Un mare bravo, deci pentru eforturile celor de la Happy Day (produse de cofetărie excepționale), Bunicul Matei (super mezeluri) sau Cicom (de departe, cea mai buna înghețată) .

Așadar, sa învățăm sa primim cu bucurie ce ni se întâmplă. Altfel vom fi nefericiți până la capăt.