Ca să nu rămână singur, alungat de toți, într-o pustietate teribilă și dominat de o Legiune de diavoli, omul avea nevoie de venirea Lui. Preocupați de porci, gherghesenii se speriau de orice apariție neașteptată. Soluția lor era evacuarea celui pe care nici măcar lanțurile nu-l mai puteau ține. Diavolii organizau nestingheriți robia celui care se născuse să fie liber. Nu mai trăia el, ci ei preluaseră controlul total al unei vieți nefericite. Se obișnuiseră să nu îi deranjeze nimeni. Apropierea lui Hristos o percepeau ca prematură. Nu erau dispuși să-și părăsească victima și pustiul le oferea ocazia minunată de a-și face nestingheriți de cap. Pentru locuitorii din Gherghesa, omul îndemonizat fusese declarat mort. Dar, pentru Domnul cel iubitor de oameni, nu încetase nicio clipă să existe. Acesta înțelegea întreaga dramă a celui care nu mai putea vorbi pentru sine. Tăcerea asurzitoare a suferinței lui se auzise până la Cer.
Mulți poate au fost îngrijorați de soarta diavolilor alungați de Iisus într-o turmă de porci. Ființe spirituale căzute, ei nu puteau muri, pur și simplu. Porcii au pierit, dar ei nu. Iar pe locuitorii acelor ținuturi nu-i interesa decât soarta turmei, nu a Legiunii. Profitul era mult mai convingător ca minunea eliberării unui om. Când l-au văzut sănătos și lângă picioarele Lui, s-au înfricoșat. Rapid, s-a creat o majoritate care a decis că Dumnezeu trebuie să plece din ținutul lor. Într-un fel, au fost sinceri: libertatea adevărată nu poate coexista cu iubirea de arginți. Erau un caz special al Sfintelor Scripturi: ei nu se rugau ca Domnul să vină în mijlocul lor și să-i elibereze, ci să plece. Le deranja afacerile, iar ei erau prea atașați de foșnetul reconfortant al banilor câștigați de pe urma creșterii unor animale interzise. Nu doreau să fie eliberați de legiunile care-i stăpâneau. Se înțelegeau de minune și nu mai așteptau pe nimeni. Se protejau de „chinul” de fi eliberați.
Iar omul pentru care Hristos „înfricoșase” o întreagă lume dorea să-L urmeze. Să devină ucenic. Să devină robul Singurului Stăpân adevărat. Doar că, de data aceasta, el va deveni misionar al casei sale. A fost trimis să le spună cât bine i-a făcut lui Dumnezeu, mărturie vie a lucrării Celui venit să-i elibereze pe toți de sub robia celui viclean. Redevenise Om lângă Dumnezeu.

Pr. Prof. Alin Marian Pleșa,  profesor al Seminarului Teologic din Târgoviște  „Sfântul Ioan Gură de Aur”