Pentru a afla ce trebuie să facă o persoană pentru a-şi igieniza căminul după ce ea sau un membru al familiei din locuinţă a trecut prin infecţia cu noul coronavirus, medicul epidemiolog Sergiu Sîngeorzan, preşedinte al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor (APCI), a transmis câteva sfaturi utile.

Acesta a spus că soluţii precum produsele biocide sau lămpile cu UV nu sunt necesare. Mai mult, el a atenţionat că în cazul utilizării lămpilor UV, trebuie avută grijă să nu fie întrebuinţate atunci când o persoană se află în încăpere.

„Nu sunt necesare pentru că nu sunt obligatorii. Sunt nişte elemente complementare curăţeniei. Nu sunt rele, dar la lămpile UV trebuie avut foarte mare grijă să nu fie folosite în prezenţa omului. Majoritatea lor nu se foloseşte în prezenţa omului pentru că fac mai mult rău decât bine. Dacă o folosim, mărimea acesteia trebuie să fie adaptată la suprafaţa camerei. Ea poate, practic, să lezeze ochii sau poţi face arsură tegumentare, precum statul la soare o perioadă îndelungată. Trebuie avută foarte mare grijă cu aceste lămpi sau cu porţile de dezinfecţie care trebuiau puse la intrarea în instituţii. Şi acolo, OMS a spus că nu sunt recomandate. Pot face mai mult rău decât bine”, a explicat medicul epidemiolog.

Potrivit acestuia, curăţenia trebuie să fie una clasică, uzuală, cu dezinfecţanţi, în timp ce hainele şi lenjeria trebuie splălate la o temperatură de 60 de grade.

“ Curăţenia se face cu detergenţii şi materialele uzuale, nu trebuie să cumpărăm biocide pentru acasă, ca să facem curăţenie pentru că ar fi exagerat”, a spus medicul Sergiu Sîngeorzan, atenţionând că mult mai importantă este aerisirea camerelor şi igiena mâinilor.

,,În aceste zone (n.r. locuinţa), nu este ca şi cum se schimbă proprietarul. Virusul nu poate să trăiască fără să se dezvolte. În principiu, virusul este o celulă moartă, el nu trăieşte efectiv. Are nevoie de o gazdă ca să poată să se replice. Este un cod ARN care are nevoie să intre în celula umană sau animală şi acolo să se replice, să se înmulţească şi să fie dat mai departe. Se fac tot felul de studii care spun cât de mult rezistă virusul în mediul extern. El poate să existe în locuinţa celui vindecat de COVID-19. E ca un segment de ceva pe care în momentul în care l-ai introdus în organism există riscul ca el să poată să se multiplice. El îşi pierde însă viabilitatea în funcţie de suprafaţa pe care este şi timpul în care rămâne acolo. Bineînţeles că persoana care a stat în acea încăpere, mai ales dacă vorbim de domiciliul persoanei care a trecut prin boală, îşi dezvoltă o imunitate, care nu se ştie exact cât de lungă este, dar oricum este pe o perioadă mai lungă decât rezistă virusul în mediul extern”.

Epidemiologul Sergiu Sîngeorzan a spus că în principiul, sunt de ajuns  cam două săptămâni, pentru a nu primi vizitatori în locuinţă, respectiv încă o dată perioada de incubaţie a virusului.

Dar, întrebat dacă putem fi siguri că virusul a dispărut din locuinţă în aceste două săptămâni, medicul a spus că ,,siguranţă de 100% nu poate să dea nimeni, dar el practic devine inactiv şi flora bacteriană, microbiomul locuinţei, se schimbă în timp. Poate are şi acela un efect. Bineînţeles că nu s-a studiat nimic în direcţia asta”.

Mediul epidemiolog Sergiu Sîngeorzan Flora a explicat că microbiomul şi flora locuinţei sunt două lucruri foarte importante care ne influenţează viaţa şi modul în care trăim. Practic, noi, fără bacteriile care sunt în noi, pe exteriorul nostru, pe corpul nostru şi în afara lui, nu am putea să supravieţuim.