MITUL LUI SUPERMAN – ALEXANDRA MARINESCU

MITUL LUI SUPERMAN – ALEXANDRA MARINESCU

L-am cunoscut pe Umberto Eco în vremea facultății și, așa cum era de așteptat, m-am îndrăgostit ca o copilă de ideile noi, de explicațiile necunoscute mie și de stilul puternic individualizat. Anii au trecut și n-am să vă spun că nu-l mai apreciez ca la început, însă, așa cum era de așteptat, dragostea a mai pălit, de atunci și până acum amorezându-mă lunar de alt scriitor.
Astăzi vorbim despre mitul lui Superman, mă las impresionată ușor de el. Chiar și după atâta timp. Așa cum bine știm cu toții, de-a lungul vremii, artiștii de toate felurile au sensibilizat cu ajutorul simbolurilor o întreagă cultură. Astfel, atingerea unor obiective esențiale – precum un mod diferit de a percepe evenimentele obișnuite, prinde formă prin conturarea unor situații psihologice reconstruite. Căutând o metodă universală de a reformula tradiția mitologică, aceștia reușesc să folosească imaginea ca mijloc principal prin care o întreagă populație își va forma concepțiile. Artiștii impun o cunoaștere aprofundată a unor adevăruri camuflate în propria artă. Poezia, literatura, pictura și muzica aduc noi sisteme de înțelegere a lumii. Arta propune o lume privată, simboluri precum iubirea, gloria și puterea se regăsesc într-o perspectivă subiectivă în care cititorul si scriitorul produc o interdependență.
Deși literaturii îi este din ce în ce mai greu să se conecteze cu publicul, artiștii găsesc, sau cel puțin caută în permanență, noi și noi metode de stârni interesul, de a se apropia de cititor și de a-l câștiga de partea ei. De pildă, benzile desenate, un joc al literaturii, cuceresc lumea având ca suport episoade semnificative, personaje importante și situații esentiale. Astfel, printr-un procedeu inteligent, tinerii sunt constrânși să conștientizeze semnificațiile imaginilor istorice, fantastice, psihologice. Scopul este creația prin care se dezvăluie adevărul universal. Toate problematicile populației sunt analizate cu ajutorul miturilor transpuse în imagini.
Publicul se indentifică foarte ușor cu anumite personaje deoarece le alimentează echilibrul psihic, iar conștient sau inconștient, dependența față de aceste caractere devine crucială. Omului îi este greu să înțeleaga conceptul de paciență, de aceea personaje precum Superman, Sherlock Holmes, Peter Pan sunt adorate. Într-o societate este dificil să fie acumulate aceste calități – istețime, forță, rapiditate – doar într-o clipită. Superman devine visul tinerilor deoarece povestea lui are contact cu lumescul, toate supraputerile sale sunt folosite în scopul salvării omenirii; în subconștientul visătorului devine o idee realizabilă. În fond, omul stagnează între o frică de mediocritate și o speranță imposibililă deoarece nu se acceptă nici situația prezentă, dar nici nu se fac eforturi pentru dezvoltarea proprie. Societatea modeleaza o anumită clasă de oameni pe care să o poată controla în orice situații. Povestea lui Superman rămâne în viață deoarece există o delimitare clară între ființa salvată și ființa salvatoare; este lupta dintre previzibil și imprevizibil, dintre tipic și atipic. Superman este un distrugător al timpului, fiecare episod scris are un nou început.
Toate întâmplările sale fantastice decurg în forme diferite sub aceeași idee. Sub forma unui Superman sau nu, libertatea este cea râvnită și vânată. Nu este o imortalitate a personajului, ci o imortalitate a societății iubitoare de un personaj cu puteri supranaturale. Se vor multiplica comunități care nu vor lăsa să moară noțiunea de speranță. Interesele apar din toate părțile, fie că mass-media încearcă o universalizare a indivizilor, fie că micile comunități apără o idee care le conferă încredere în propriile forțe.
Evenimentele repetitive, dar transmise de fiecare dată printr-un mesaj diferit, reprezintă secretul unei lumi fantastice. Suspansul activează curiozitatea, ceea ce oferă scriitorului propria superputere.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este masterand al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște