O Românie care, deja, nu se mai naște – Pr. Prof. Alin Marian Pleșa

O Românie care, deja, nu se mai naște – Pr. Prof. Alin Marian Pleșa

O iubim doar de Ziua Ei. Într-o Țară în care ar trebui să ne simțim mai mult acasă, ducem dorul înstrăinării de toți și de toate. Unirea ne-a surprins, ca de obicei, dezbinați. Înverșunați până la cotele cele mai înalte, nu mai avem frați, ci doar dușmani. Ne urâm cu patimă și ne reconstruim trecutul. Cel vechi, nu-i deloc pe placul celor care au fost un pic pe-afară. Visăm la un viitor în care ne-am uitat strămoșii. Am moștenit o limbă, un grai și o credință, dar i-am uitat pe cei care le-au cinstit în tulburătoarea doină și bocetul prelung. Privim mirați la zidurile străvechilor biserici și cetăți. Nu le mai înțelegem vechile și înțeleptele povețe. Le dărâmăm inconștienți, în primul rând, din inimile noastre.
Lupta pentru acest Pământ nu ar fi trebuit să se termine niciodată. Eroii, ale căror nume doar preoții le mai pomenesc în rugăciuni, stau sub El, așteptând Învierea tuturor. Nemaiavând pentru ce muri, suntem oamenii unui prezent suspendat, refuzînd Ridicarea. Am ajuns să ne mulțumim cu puțin, hrănindu-ne din multul altora, îmbogățindu-i. Înfiorați de frică, stăm și ascultăm cuminți minciunile frumoase la celor care promit transformarea Țării într-un Paradis. Se vinde tot. Avem, deocamdată, ce. Când nu vom mai avea, ne vom fi dus să admirăm ce au făcut ei cu ce-i al nostru. Era și normal. Noi n-am fi putut face așa ceva. Ni s-a repetat atât de mult cât de înapoiați, hoți și proști suntem, încât, nu doar că-i credem, dar ne uităm pieziș la toți cei care ar îndrăzni să spună altfel.
Altădată făceam istorie și aveam curajul de a ne opune. Am continuat să vorbim românește, să avem biserici și nu moschei, să tipărim carte românească, datorită celor care puteau privi mult mai departe decât o facem noi acum. Aveau un sentiment acut pentru eternitate. Trăiau și mureau pentru a lăsa ceva în urma lor. Astăzi, asemenea multor moștenitori nesăbuiți, ne vindem Pământul de sub picioare, cu tot cu Sângele și Jertfa Lor. Nu mai avem posteritate, doar strategii pentru generații care vor pleca din Țară. Vom face autostrăzi, spitale și școli pentru o Românie care, deja, nu se mai naște…
Cu toate acestea, o iubesc din tot sufletul și îi spun: La mulți ani, Românie, oriunde te-ai afla!

Pr. Prof. Alin Marian Pleșa,  profesor al Seminarului Teologic din Târgoviște “Sfântul Ioan Gură de Aur “