Peste 2 milioane de decese și 100 de mii de îmbolnăviri, în întreaga lume. Aproape 20 de mii de oameni și-au pierdut viața, doar în România…și asta este doar ceea ce știm, ce a fost confirmat și apare în statistici. Dar numai Dumnezeu știe câte victime a făcut în realitate pandemia, care a dat peste cap viața întregii planete și împotriva căreia și-au dat mâna sute de oameni de știință, în încercarea de a găsi un vaccin, ori un tratament cât mai eficient.

Toate acestea date și drame nu sunt suficiente pentru cel puțin 12,7% dintre români care nu cred că acest virus există, motiv pentru care nu iau în calcul vaccinarea împotriva COVID. Acestea sunt rezultatele unui sondaj INSCOP Research si Verifield, realizat in parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala, care a descoperit că aproape 45% dintre români nu intenționează să se vaccineze. Dintre aceștia, pe lângă cei care continuă să conteste existența virusului, mai există categoria celor care se tem de posibile reacţii adverse (30.9%), cetățenii care nu au încredere în eficienţa vaccinului (26.8%), dar și cei care consideră că au primit informaţii insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). în același timp, 5.8% menţionează că sunt împotriva vaccinurilor, în general, iar 8.2% invocă orice alt motiv pentru a spune pas imunizării.

În ceea ce privește profilul românului care refuză vaccinarea, autorii studiului au concluzionat că este vorba despre „persoane fără venituri, din mediul rural şi cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă şi datorită nivelului scăzut de trai au o situaţie medicală generală mai proastă decât restul populaţiei. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparaţie cu românii din mediul urban aceştia ar avea dificultăţi în a obţine rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situaţii, este că acest pachet de percepţii este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – şi prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).”

AUTOR: F. S.