Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, a primit, ieri, vizita E.S. Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la București. Întâlnirea a avut loc, în mod simbolic, la 8 ani de la vizita oficiată la Tokyo, de Titus Corlățean, pe atunci ministru al afacerilor externe. La acel moment, oficialul român semna, împreună cu omologul său japonez, Fumio Kishida, Declarația Comună privind Parteneriatul reînnoit dintre România și Japonia.

În plus, anul acesta, se împlinesc 100 de ani de relații diplomatice între cele două țări, moment salutat de cei doi oficiali.

„Senatorul Titus Corlățean l-a informat pe ambasadorul japonez că va propune Comisiei pentru politică externă a Senatului României adoptarea unei Rezoluții care să marcheze aniversarea Centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze, prin care se va evidenția caracterul special al parteneriatului dintre cele două state. Inițiativa a fost primită cu căldură de ambasadorul Japoniei la București”, se arată într-un comunicat de presă, postat pe pagina oficială de internet a Senatului României.

În plus, Titus Corlățean a subliniat susținerea pe care o acordă în Comisia pentru politică externă a Senatului, pentru semnarea, în cursul anului 2021, a Acordului de Parteneriat Strategic bilateral, complementar Parteneriatului Strategic dintre UE și Japonia.

„Discuțiile au pus în evidență relațiile politice excelente româno-japoneze, precum și nivelul ascendent al schimburilor comerciale, fiind convenită necesitatea ca dialogul politico-diplomatic să continue în același ritm susținut pentru valorificarea potențialului existent și aprofundarea colaborării pe toate planurile.

Cei doi demnitari și-au exprimat satisfacția privind implementarea în curs a proiectului podului peste Dunăre de la Brăila, a cărui construcție este realizată de un consorțiu italo-nipon, proiect cu caracter strategic și care are potențialul de a deveni o poveste de succes a relațiilor româno-japoneze.

Cu prilejul întrevederii, au fost trecute în revistă dosare importante în relațiile bilaterale în domeniul politic, economic și cultural, fiind subliniată necesitatea menținerii dinamicii dialogului parlamentar, ca instrument de stimulare a cooperării în ansamblu, prin creșterea frecvenței contactelor la nivelul celor două foruri legislative, începând cu schimburile la nivelul Comisiilor de politică externă și a Grupurilor parlamentare de prietenie”, se mai arată în comunicat.

AUTOR: F. S.