Curtea de Conturi a făcut publice, în raportul anual, constatările privind controlul special, realizat la mijlocul anului trecut, la solicitarea Parlamentului, cu privire la cheltuielile publice efectuate în starea de urgenţă.
Potrivit datelor, reiese că între 16 martie şi 30 iunie 2020, 5,02 miliarde lei au fost alocate pentru combaterea Covid -19, iar din această sumă 3,69 miliarde lei reprezintă efortul bugetar privind plata indemnizaţiilor de şomaj tehnic în perioada respectivă. În aceeaşi perioadă, s-au efectuat achiziţii publice de peste 1,02 miliarde lei, din care 42,98% reprezintă sume alocate pentru cumpărarea de echipamente medicale, produse farmaceutice şi produse de îngrijire personală, 19,45% – echipamente de securitate, luptă împotriva incendiilor, de poliţie şi de apărare, 12,53% – îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de voiaj şi accesorii, iar restul pentru mai multe domenii de activitate.
„Din analizarea procedurilor care au avut ca obiect achiziţionarea produselor pentru acoperirea stocurilor de produse de urgenţă medicală s-a constatat existenţa mai multor aspecte de disfuncţionalitate, nelegalitate şi neregularitate, atât sub aspectul nerealizării integrale şi la termenele solicitate a stocurilor necesare de produse medicale, cât şi sub aspectul costurilor de achiziţie, care au adus atingere principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienţă în utilizarea resurselor publice, astfel:
a. ONAC nu a implementat un tratament unitar tuturor operatorilor economici care au participat la procedurile de atribuire a acordurilor-cadru în perioada stării de urgenţă, ceea ce a condus la nerespectarea, în toate cazurile, a principiilor tratamentului egal şi al nediscriminării. Consecinţele acestui mod de lucru s-au resimţit în derularea ulterioară a contractelor subsecvente, la nivelul IGSU, când au existat întârzieri în livrarea cantităţilor asumate de furnizori prin invocarea clauzei de forţă majoră sau produse nelivrate până la termenul-limită fără a se stabili şi încasa penalităţi de întârziere;
b. a fost acceptată clauza de „forţă majoră”, care a avut ca efect prorogarea termenelor de livrare, deşi termenul de livrare a constituit un criteriu de evaluare definitoriu pentru calificare;
c. deşi contractarea majorităţii produselor menţionate în anexa la OUG nr. 11/2020 s-a realizat la începutul stării de urgenţă, când preţurile produselor se situau la un nivel ridicat, determinat de cererea masivă a tuturor ţărilor afectate de pandemie, livrarea efectivă s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgenţă, când condiţiile de piaţă s-au relaxat, iar preţul scăzuse semnificativ”, susţin inspectorii Curţii de Conturi.
Ei acuză şi modul de achiziţie defectuos practicat de CN UNIFARM SA, care a făcut ca, la data finalizării stării de urgenţă, această companie să înregistreze stocuri de materiale foarte mari. Mai mult, Curtea de Conturi arată că inexistenţa stocurilor de rezervă medicală înainte de declanşarea stării de urgenţă a determinat achiziţii la preţuri necompetitive şi de la furnizori neverificaţi, astfel că, deşi au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri, deficitar şi neeconomic”, se arată în raportul Curții de Conturi.
AUTOR: F. S.
