Primul papă cu numele „Francisc”, primul iezuit şi primul pontif originar din America Latină, dar şi primul papă din timpurile moderne ales în urma demisiei predecesorului său, Jorge Mario Bergoglio îşi începe pontificatul în numele noutăţii, una dintre acestea fiind reprezentată de Sfânta Liturghie zilnică prezidată în capela Casei Sfânta Marta, unde decide să locuiască.

În 2013, Sfântul Părinte a înfiinţat „Consiliul cardinalilor” care are sarcina de a studia un proiect pentru revizuirea Constituţiei apostolice „Pastor bonus” cu privire la Curia Romană, datând din 1988. În 2014 este instituită Comisia Pontificală pentru Protecţia Minorilor, al cărei scop este de a propune pontifului iniţiative pentru „promovarea responsabilităţii Bisericilor locale în privinţa protecţiei tuturor minorilor şi adulţilor vulnerabili”. Pe plan diplomatic, anul 2014 se caracterizează prin două iniţiative majore: prima este „Invocaţia pentru pace” în Ţara Sfântă, care a avut loc, în data de 8 iunie 2014, în Grădinile Vaticanului, la care au participat, alături de papa Francisc, preşedintele Israelului, Shimon Peres şi preşedintele Palestinei, Mahmoud Abbas.
Al doilea moment a fost reprezentat de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Statele Unite şi Cuba, un obiectiv pentru a cărui realizare papa Francisc s-a implicat prin scrisori trimise şefilor de stat ai celor două ţări. În 2015, papa Francisc a semnat enciclica „Laudato si'” despre „îngrijirea casei comune”, în care ecologia integrală se îmbină cu grija faţă de natură, echitatea faţă de cei săraci şi angajamentul faţă de societate. Milostivirea a reprezentat firul roşu din 2016, an caracterizat de Jubileul extraordinar al Milostivirii, stabilit de papa Francisc, care a propus spre reflecţie tema „Fiţi milostivi precum Tatăl”.

În 2016, a avut loc un alt eveniment istoric: pe 12 februarie, în Cuba, papa Francisc s-a întâlnit patriarhul Kiril al Moscovei şi al întregii Rusii. Ei au semnat o declaraţie comună, prin care se angajează să răspundă provocărilor lumii contemporane, incluzând încetarea războaielor şi a persecuţiei împotriva creştinilor, promovarea dialogului interreligios, sprijinirea migranţilor şi a refugiaţilor şi protejarea vieţii şi a familiei.

În 2017, Sfântul Scaun s-a numărat printre primele state care au semnat şi ratificat „Tratatul privind interzicerea armelor nucleare”. Un eveniment marcant în 2018, s-a înscris în sfera diplomaţiei, fiind vorba despre „Acordul Provizoriu dintre Sfântul Scaun şi R. P. Chineză privind numirea episcopilor în China”, semnat la Beijing, în data de 22 septembrie 2018. În 2020, acordul a fost reînnoit pentru alţi doi ani.

La 4 februarie 2019, papa Francisc şi marele imam Ahmad Al-Tayyib au semnat Declaraţia de la Abu Dhabi, un document de o importanţă decisivă pentru viitorul omenirii în general şi, în special, al relaţiilor dintre creştinism şi islam. Documentul încurajează consolidarea dialogului interreligios şi promovează respectul reciproc, condamnând terorismul şi violenţa.

În iunie 2019, cu prilejul solemnităţii Sfinţii apostoli Petru şi Paul,  papa Francisc i-a oferit în dar patriarhului ecumenic de Constantinopol – Bartolomeu – un relicvariu conţinând o relicvă a Sfântului Petru. Gestul a fost explicat de pontif într-o scrisoare adresată patriarhului ecumenic de Constantinopol în care îl defineşte: „Un gest care confirmă drumul pe care l-au parcurs Bisericile noastre, catolică şi ortodoxă, pentru a se apropia între ele”.

În 2020, anul pandemiei de Covid-19, papa Francisc a rămas aproape de credincioşi, cu forţa constantă a rugăciunii. Anul 2020 s-a încheiat cu anunţul călătoriei apostolice în Irak, care a avut loc între 5 şi 8 martie 2021, fiind prima vizită a unui pontif în această ţară. După 15 luni de pauză, din cauza pandemiei, papa Francisc a şi-a reluat misiunea de a duce lumina şi frumuseţea Evangheliei în lume, prin intermediul călătoriilor apostolice, îndreptându-şi încă o dată privirea spre periferii, unde „fraternitatea şi speranţa” sunt urgente.

Sursa: VaticanNews