Senatorul dâmbovițean, Dragoș Popescu continuă seria poznelor în mediul virtual, pe tema unor situații reale, dar care sună ireal. De data aceasta, el istorisește „O poveste foarte scurtă despre transparență și concursuri „pe bune” în administrație”, în care, ca și în cazul denunțării proprietarilor de terase de pe centru vechi, protagonist este chiar domnia sa, alături de subprefectul județului Dâmbovița, cu care pare a face o echipă foarte sudată. Undeva la limita legalității și a conflictului de interese, dar unită.
Cu încăpățânare, Popescu revine la problema concursului pentru ocuparea funcției manageriale la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, fără a se gândi, pare-se, că cineva ar putea să nu fie vrăjit de povestea ocupării acesteia pe merit, ci s-ar putea întreba de ce se amestecă un senator în ocuparea unei funcții publice. Și de ce târâie după el și vedeta feminină locală a USR. Și mai ales de ce insinuează că cineva care ar dori să ocupe acest post ar considera oportun să i se adreseze chiar justițiarului senator sau subprefectului județului, cu convingerea că dumnealor ar putea soluționa problema în mod favorabil.
„Cred personal că dorința de a implementa în mod real procesul de transparentizare și de concursuri „pe bune”, pe baza competențelor, atât la CNAS cât și în cadrul spitalelor din stat, i-a fost fatală lui Vlad Voiculescu. Din păcate, aceste lucruri, de maxim bun simț de altfel, nu sunt „primite” foarte bine de către vechea clasă politică și de către clientela de partid. Și acum, o poveste foarte scurtă: am scris relativ recent, aici, pe pagină, despre concursul pentru ocuparea funcției de Director General al CAS Dâmbovița. O competiție care se dorește a fi onestă și care-și propune să numească un profesionist desăvârșit, capabil și responsabil.
Nu mare mi-a fost mirarea să aflu că o anumită persoană, din dorința de a „pune mâna” pe post, bazându-se poate pe vechiile moduri în care astfel de poziții erau ocupate sau crezând că CAS Dâmbovița ar fi un loc cald pentru sinecuri, ne-a abordat direct atât pe noi cât și pe actualul subprefect al județului Dâmbovița, promițând „venirea” în cadrul formațiunii politice din care facem parte și „prietenie până la capăt”, în cazul în care „i se facilitează” această poziție onorantă.
Surpriza acestei persoane a fost destul de mare atunci când a văzut că suntem altfel și că nu-i chip cu noi pentru astfel de „artificii”. Am înțeles că a încercat chiar să ofere anumite cadouri simbolice colegei mele, „fără nicio legătură” cu concursul. Acestea au fost, firește, refuzate de asemenea. Fără echivoc și, așa cum era firesc poate, nu în cel mai prietenos mod cu putință.
Din păcate, asemenea dictonului, obiceiurile vechi par să moară greu. Atât în Dâmbovița cât și în restul țării. Obiceiuri care ne-au adus aici, într-un punct critic, în care astfel de „erori de judecată” pot cântări decisiv. Da, a lupta contra-curentului poate fi extrem de periculos pentru orice politician. A pune interesele comunității pe primul plan și a prețui siguranța acesteia pot atrage după sine „linșajul”. Am trăit acest lucru pe propria piele. Cu toate acestea, a tăcea înseamnă a deveni complice. Iar România nu-și mai permite asemenea complici.
Am convingerea că munca lui Vlad va fi continuată cu onoare și demnitate și am o promisiune de făcut: că indiferent cât de dificil va fi, valorile noastre nu vor fi corupte. Indiferent ce ni s-ar promite în schimb.”
Așadar, dragi dâmbovițeni, dormiți liniștiți, USR veghează pentru binele și vostru!
AUTOR: F.S
