În urmă cu câteva luni, fostul ministru al culturii, social-democratul Ionuț Vulpescu, anunța organizarea unui concurs pentru ocuparea unei poziții vacante la cabinetul său, de consilier parlamentar. După primele probe, parlamentarul dâmbovițean se declară surprins nu doar de curajul candidaților de a se prezenta la această selecție, trecând peste preconcepția că nu oricine are acces la aceste funcții, ci și să vadă viziunea îndrăzneață și calitatea ideilor exprimate de tinerii concurenți.

”În acest an, am lansat un concurs pentru ocuparea unei poziții de consilier parlamentar. Am desfășurat un concurs public, la care am avut bucuria să constat că tocmai principiul dedus din practica politică a ultimelor decenii – oamenii noi nu au loc, iar contraperformanța ține tinerii departe de un scaun la masa politică a unui partid sau a unui cabinet parlamentar – a fost sfidat, cu speranță, de candidați din toate domeniile de interes pentru un bazin de recrutare ideal. Din politică (atât de la dreapta, cât și de la stânga – ceea ce spune mult, nu?), din sectoarele culturale creative, din aparatul administrativ al ambasadelor sau din cancelaria unor foști premieri, candidații s-au prezentat la acest concurs cu convingerea că pot schimba nu o lume, ci o viziune, că pot fi energia creativă de care un om politic are nevoie pentru a fi un slujitor ideal al societății. Deși cadrul de selecție a fost foarte riguros – parcurgând, cu grijă, alături de o comisie formată din patru experți în comunicare și mass-media, studii culturale, sociologia educației și științe juridice scrisori de intenție, recomandări venite din partea unor personalități remarcabile din lumea culturală și academică și CV-uri care atestă nu ființe de hârtie, ci cariere construite competitiv – am reușit să reducem bazinul larg de candidați la un short list care a dus la o zi de interviuri pentru care nivelul de performanță a fost cu mult peste ceea ce a făcut guvernul de dreapta în pandemie.
Candidații au susținut, la proba interviului, un proiect depus inițial în scris, privind propuneri sustenabile pentru ameliorarea situației financiare a domeniului culturii post-pandemie. Am descoperit că fiecare dintre ei a urmărit decalajul enorm dintre nivelul de intervenție europeană pentru relansarea sectorului cultural post-pandemie și implicarea modestă a ministerului de resort pentru a face din cultură un domeniu generator de profit. Mai mult, toți consultaseră platforma lansată de mine, #RomanianCultureAfterLockdown, și au tratat prioritățile de acolo ca un punct de plecare pentru a construi un plan compatibil cu proiectul meu dedicat relansării culturii autohtone. Cel mai important este că fiecare dintre ei are credința că utopiile vor salva optimismul de care avem nevoie pentru a încerca, după puteri, și nu după putere, să mișcăm lumea. Utopia că ideile pot depăși orgoliile, că ideologiile sunt rezultatul unor dezbateri raționale nu ale unor discursuri prefabricate, că lumea aceasta depinde de fiecare dintre noi. Utopia că nimeni nu poate, de unul singur, să schimbe ceva, dar că fiecare în parte trebuie să se lase schimbat, educat, apropiat de ceea ce înseamnă idealul unei societăți sănătoase.
Când ești tânăr, ai curajul – dintr-o inocență, o naivitate sau o energie a vieții – de a face lucrurile altfel. Utopia de a mai avea curajul să fii tu însuți și de a face din asta un punct de plecare pentru lumea celor din jur – iată ceva ce nu ar trebui să dispară niciodată din elanul unui novice în politică, dacă vrem să nu fim cu totul pierduți. Cât despre maturitatea politică, sper ca fiecare dintre candidați să aibă oportunitatea de a o atinge și de a înțelege ceea ce eu însumi am înțeles, și nu pe căile ușoare, că cel mai mare preț pe care îl poți plăti în politică e pentru faptul că ai ales și ai avut puterea de a rămâne tu însuți”, a scris fostul ministru al culturii, pe pagina sa de socializare.

AUTOR: F.S.