Disparitatea puterii de cumpărare şi a puterii economice este reflectată într-un nou indicator: numărul de case de marcat din fiecare judeţ conectate online la serverele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). La data de 1 februarie 2022 erau conectate la serverele ANAF 553.962 de case de marcat cu jurnal electronic în toată România, arată datele transmise de ANAF către ZF.
„Marile oraşe, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, au venituri, ele atrag populaţie mai multă şi evident că şi magazinele sunt mai multe. Pe cale de consecinţă, şi casele de marcat sunt mai multe“, a spus, pentru ZF, consultantul fiscal Adrian Benţa.
În acest moment sunt conectate 554.000 de case de marcat dintr-un total estimat iniţial la circa 600.000 de case de marcat cu jurnal electronic. Dintre acestea, cele mai multe sunt în Bucureşti: aproape 67.000, adică peste 1 din 10 case de marcat cu jurnal electronic. Judeţul Constanţa are 26.000 de case de marcat, Cluj 24.000, iar Timiş şi Braşov câte 20.000. Practic, Bucureştiul şi primele patru judeţe din acest clasament deţin aproape 30% din totalul caselor de marcat cu jurnal electronic din România.
La polul opus se află judeţul Giurgiu, cu doar 4.900 de case de marcat cu jurnal electronic conectate la serverele ANAF. Urmează judeţul Ialomiţa, cu 5.400 de case de marcat electronice, Tulcea (5.600) şi Sălaj cu aproape 6.000.
„Este vorba de gradul de dispersie socială. Întrebarea reală este dacă în cele 3.200 de comune există case de marcat conectate la ANAF, dacă a dispărut vânzarea pe caiet“, a mai spus Adrian Benţa.
Editor: Adrian G.
