Am vorbit de nenumărate ori despre micile lucruri pe care, consider eu, trebuie să le avem în vedere atunci când într-adevăr ne dorim o relație sănătoasă. Despre ce n-am vorbit niciodată, însă, este modul în care definim conceptul de “relație toxică”, dar și cum se diferențiază cele două una de cealaltă.
Eram în școala generală când pe piață se găseau tot felul de reviste, care mai de care mai la modă și mai interesante, cu subiecte destinate adolescenților – exact grupul țintă pentru care erau respectivele reviste concepute – și mai ales pline de teste de tip “short quiz” care te ajutau să afli, după doar câteva întrebări, fie dacă cel de lângă tine este alesul, fie dacă ești în relația potrivită, dacă aceasta va dura în timp, ori dacă partenerul tău te iubește cu adevărat. Obișnuiam să dăm răspunsurile astfel încât deznodământul să fie unul pe placul nostru, iar în pauzele dintre ore făceam schimb de rezultate. Testele erau relativ stupide, judecând după mintea de acum, însă atunci erau mai acurate decât o astrogramă.
Așa mă simt și eu acum, încercând să trag un semnal de alarmă tuturor oamenilor care, poate chiar și fără să știe, se află în relații nepotrivite. Și cu riscul de a mă repeta, căci am mai spus de mii de ori, rețeta perfectă nu există, însă nu ai nevoie de prea multe explicații să știi că violența, de pildă, este inacceptabilă, să știi că un om care nu te susține pe tine, care nu-ți încurajeaza pasiunile, care pune dorințele sale mai presus decât nevoie tale, este un om toxic, în compania căruia nu este foarte bine să stai.
Și dacă tot am debutat printr-un exercițiu de imaginație, căci cei de vârsta mea cu siguranță s-au teleportat înapoi în timp și și-au adus aminte de revistele despre care vă vorbeam mai sus, vă rog să vă transpuneți din nou în perioada copilăriei și să luați ca reper un prieten bun cu care obișnuiați să vă pătreceți timpul liber. Acel amic căruia îi luați apărarea, cu care împărțeați puținii bani, jucăriile, dulciurile și năzdrăvăniile. Acel prieten bun la care vă gândeați toată ziua și pe care abia așteptați să îl vedeți după școală. Cel care vă cunoștea culoarea favorită, personajul îndrăgit, melodia preferată. Cel alături de care ați greșit, ați învățat și cel mai important, cel alături de care erați convinși că vă veți petrece întreaga viața.
După părerea mea, dacă prietenia de atunci, sau mai bine spus – dacă ingredientele de atunci nu fac parte din relația amoroasă pe care o aveți astăzi, rețeta nu doar ca nu este perfectă, însă nici măcar puțin comestibilă nu poate fi. Cel de lângă voi trebuie să vă fie partener de viață, de joacă, de tristețe. El trebuie să împartă și bune și rele, să vă cunoască îndeajuns de bine încât să nu vă rănească, să dea glas dorințelor voastre. Seara, la sfârșitul zilei, este cel pe care ați face bine să vă doriți să îl vedeți, căruia să vreți să îi povestiți cât de bună sau cât de proastă v-a fost dimineața.
Copilăria este un ciclu extrem de important în viața fiecăruia, iar de cele mai multe ori parcursul acesteia influențează întreaga evoluție a individului. Poate că un partener de viață care să vă facă să vă simțiți din nou copil este, de fapt, ceea ce numim o relație sănătoasă și poate că partenerul ideal este chiar cel care îi seamănă izbitor prietenului de joacă din copilărie.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.














