Pe 9 mai, românii sărbătoresc proclamarea Independenței de Stat a României. În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.
A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. Despre eforturile principelui Carol vorbește profesorul de istorie târgoviștean, Gabriela Istrate.
”…Simplu, sever, rege, timid față de oameni, mândru față de misiunea lui regală, ferit de tot ce e fațadă și zgomot și apărând numai ca zeul monarhiei la ceasurile mari, când un gest al lui hotăra împrejurările, singuratic și păzit de orice prietenie, închis în cămăruța de fier a conștiinței sale, personificare a tradiției de suveranitate intangibilă și inabordabilă, jucând din două partide ca să nu se tulbure țara și, în fond cel mai sensibil dintre oameni, dar ascunzând oricărui o umanitate adesea rănită care a isprăvit mut pe patul tuturor mucenicilor…” (Nicolae Iorga)
Celebrăm pe 9 mai Ziua Independenței României, moment istoric cu semnificații majore pentru evoluția statului român modern.
Eforturile Principelui Carol I în acest sens au fost determinante, prin implicarea în război, prin definirea strategiilor militare și politice, prin atitudine și demnitate în fața unei cooperări cu echivocuri, traumatizantă pentru România și cu repercusiuni pe planul politicii externe a proaspătului stat independent, scrie Gabriela Istrate, într-o postare pe pagina sa de socializare.
AUTOR: F.S.














