Fostul șef al Direcției Pașapoarte Dâmbovița, Șerban Dumitru, a fost condamnat de Curtea de Apel Ploiești la trei ani şi patru luni de închisoare, în regim de detenţie, fiind găsit vinovat în dosarul pașapoartelor false, pentru migranții africani.

În același dosar a fost condamnat de aceeași instanță Dănuţ Nicolae Moldovan, agent de poliţie la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date prin Evidenţa Persoanelor Dâmboviţa. Polițistul a primit o pedeapsă de 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

Decizia judecătorilor ploieșteni nu este definitivă.

Fost ofiţer de contrainformaţii, Dumitru Şerban a lucrat în timpul regimului comunist în cadrul Direcţiei a IV a Securităţii, din anul 1999 şi până în anul 2000, la Serviciul Paşapoarte Dâmboviţa ca ofiţer, iar începând cu anul 2000 şi până în anul 2004 a fost şef al Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei Dâmboviţa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2006, a activat ca avocat stagiar, iar în perioada 2006 – 2012 a fost jurist la Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Dâmboviţa.

Ancheta în acest dosar a început în toamna anului 2015, când procurorii DIICOT au făcut percheziții la domiciliile suspecților, inclusiv la sediul Direcției de pașapoarte din Târgoviște. În podul clădirii unde funcționează instituția au fost găsite materiale specifice, inclusiv elemente de siguranță care se aplică cărților de identitate sau pașapoartelor, rezervate pentru falsificarea unor astfel de acte ce urmau să ajungă la migranții din țările africane.

Șerban Dumitru și complicele său, Dănuț Moldovan, au lucrat împreună cu un cetățean congolez, OKOMBI REMY FERNAND OSCAR (decedat în timpul cercetării judecătorești), liderul rețelei de traficanți de migranți.

Actele erau fabricate cu același tip de materiale și pe aceeași aparatură folosită pentru documentele originale românești, chiar în birourile Direcției de Pașapoarte, după programul de lucru.

Ancheta a arătat faptul că cetățenii africani ajungeau în România în baza unei invitații semnate de cetățeni români, iar ulterior, în schimbul unei sume de bani, (de ordinul miilor de euro) intrau în posesia documentelor care îi transforma peste noapte în europeni cu drept de liberă circulație. Pentru unii dintre acești migranți, rețeaua de traficanți româno-congoleză aranjase chiar și căsătorii formale cu românce.

Procurorii nu ştiu exact numărul migranţilor care au apelat la această metodă, dar se vorbește de cel puțin 40 de persoane.

AUTOR: F.S.