Castelul Iulia Hasdeu a fost restaurant cu fonduri europene, în valoare de 3,4 milioane de euro, informează Observatorul Prahovean .

Castelul, devenit azi muzeu, a fost construit între anii 1893 și 1896, pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la doar 19 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, a fost primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris.

Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiilor Hasdeu, obiectele familiilor, fotografii si documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise si colectii ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, editii princeps ale carților savantului, precum și tablouri valoroase semnate de pictori renumiți precum Sava Henția, Nicolae Grigorescu, GD Mirea sau Diogene Maillart.

Dincolo de preocupări pentru spiritism în care a fost cufundat total marele savant după moartea fiicei sale, în folclorul vremii localnicii au țesut numeroase povești care dau fiori. Se spune că, uneori, din castel se auzea Iulia cântând la pian, în aplauzele bătrânului său tată, care ieșea la geam și urla „precum lupii”.

În castelul de la Câmpina se păstrează transcrierea în română, franceză, rusă, arabă și engleză a rezumatelor ședințelor de spiritism dintre Iulia și savantul B.P. Hasdeu.

Doborât de moartea fiicei sale,  marele om de cultură construiește în cel de-al doilea municipiu al județului un castel, un „templu metafizic“, cum a fost numit de presa interbelică și se ocupă de practici spiritiste.

Hasdeu a construit mai întâi, între 1888 și 1891 primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureștean „Bellu“, iar între 1894 și 1896 a înălțat castelul din Câmpina după planurile dictate de fiica sa în ședințele de spiritism.

Iulia a fost un copil genial – la 6 ani a scris un studiu despre viața și opera lui Mihai Viteazul, la 8 ani a absolvit școala primară, vorbind fluent în franceză, engleză și germană, la 11 ani a absolvit gimnaziul și conservatorul la pian. În 1881, însoțită de mama ei, Iulia a plecat la Paris, unde a fost admisă la un colegiu de prestigiu, apoi a devenit prima femeie română – studentă la Sorbona.

Cariera sa științifică s-a dezvoltat rapid – Iuliei i s-a încredințat să predea la universitate despre logica ipotezei și despre a doua carte a lui Herodot, a început să-și scrie teza de doctorat pe tema filozofiei populare românești și a demonstrat cunoștințe profunde în logică, psihologie, metafizică, etică și teologie.

Și, în acel moment, Iulia s-a îmbolnăvit de tuberculoză. A fost forțată să se întoarcă la București, unde a murit brusc la 29 septembrie 1888 și a fost înmormântată în Cimitirul Bellu.

Muzeul este deschis în fiecare zi, de la ora 09:00 până la ora 17:00, cu excepția zilei de luni.

Editor: I.F.A.