Ultimii ani ne-au demonstrat cât de vulnerabili suntem, în fața naturii și cât de puțin control avem asupra planetei care ne găzduiește. Începând cu pandemia de Covid-19, continuând cu tot mai frecventele manifestări extreme ale vremii, cutremurele, incendiile de vegetație, toate acestea și-au pus amprenta în mod dramatic asupra comunităților, au declanşat crize umanitare, efecte economice puternic negative şi au relevat disfuncţionalităţi sistemice.
Viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, atrage atenția într-un articol publicat pe zf.ro că toate aceste dezastre trebuie să fie un semnal de alarmă, privind necesitatea de a ne pregăti, pentru a putea acționa în astfel de situații dramatice și pentru a avea șansa de a ne redresa, după asemenea evenimente. Asta cu atât mai mult cu cât, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, privind prevenirea şi pregătirea în caz de dezastre în Europa, citat de economistul dâmbovițean, România se numără printre ţările cele mai expuse riscurilor de cutremure şi de inundaţii, alături de Cipru, Grecia, Slovenia şi Letonia.
„Din păcate, vulnerabilitatea naturii umane în faţa dezastrelor naturale este foarte mare. Dezastrele naturale distrug vieţi, comunităţi şi, în funcţie de magnitudinea acestora, pot afecta semnificativ economia unei ţări. Pe parcursul ultimelor 4 decenii (între anii 1980 şi 2020), dezastrele naturale au afectat la nivel european aproximativ 50 milioane de persoane şi au provocat în medie o pierdere economică de cca. 12 miliarde euro/an (…) Tocmai de aceea, societatea trebuie să acţioneze pe două direcţii. Prima direcţie este scăderea poluării şi diminuarea factorilor care duc la intensificarea fenomenelor extreme. Depinde de noi toţi să protejăm mediul înconjurător. A doua direcţie este cea a creării de mecanisme pentru gestionarea situaţiilor care pot apărea. Toate aceste măsuri necesită însă finanţare, şi cum este firesc ca statul să fie activ implicat şi responsabil pentru îndeplinirea multora dintre programele menţionate, implicit aceasta echivalează cu o creştere suplimentară (dar necesară şi obiectivă) a cheltuielilor publice.
(…) de aceea, în opinia mea, două soluţii care pot contribui la un echilibru durabil cu efecte benefice pe termen lung pentru societate între toate aceste presiuni sunt: (1) eficientizarea pe toate căile a creşterii gradului de colectare a veniturilor, în special prin utilizare transformării digitale şi a mecanismelor de selecţie, alocare, realizare şi urmărire în timp a cheltuielilor din resurse publice, precum şi (2) asigurarea utilizării la nivelul maxim posibil a resurselor de finanţare disponibile prin diferitele mecanisme de asistenţă şi colaborare la nivel european şi internaţional, fructificând programele, fondurile şi expertiza pe care România le poate accesa, atât ca stat membru al Uniunii Europene, dar şi de la instituţiile financiare internaţionale sau organismele de cooperare între state”, subliniază viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea.
AUTOR: F.S.
