V-am vorbit de foarte multe ori despre inspirația nemărginită și despre stiloul fermecat pe care Dumnezeu mi le-a pus în palme. Uneori, însă, chiar dacă ele există și izvorăsc dinăuntrul meu, îmi mai joacă feste ascunzându-se de mine și, astfel, începe o căutare nebună și lăuntrică a unui gând, a unui subiect, a unui crez, a unei rugăminți. O coală albă este întotdeauna o oportuniatate, o viitoare experiență, un dar. Și toate acestea m-au făcut să mă gândesc la câte alte lucruri pe care le considerăm banale ar trebui să contemplăm de fapt.

Suntem învățați încă de mici, cu precădere de figurile familiale din viața noastră, să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru fiecare nouă zi pe care ne-o dăruiește, pentru fiecare noapte în care ne veghează, pentru că nu uită să ne trezească dimineața. Ba chiar îmi amintesc că am citit la un moment dat că așa se explică cel mai bine speranța, prin faptul că în fiecare seară ne punem alarma la ceas pentru a doua zi – neștiind cu siguranță dacă vom mai trăi până atunci.

În lume sunt locuri în care oamenii mor din cauza lipsei hranei și peste tot sunt oameni care se sting încet din cauza lipsei afecțiunii.

Suntem norocoși. Suntem binecuvântați dacă avem mâncare, dacă avem pe cine săruta înainte de culcare, dacă avem pe cine îmbrățișa dis de dimineață. Suntem favorizați de o forță divină dacă ne putem îmbrăca în funcție de vremea de afară, dacă ne putem schimba așternutul patului săptămânal, dacă ne putem spăla cu apă caldă, în intimitatea propriei locuințe. Este înfricoșător pentru cât de multe lucruri ne putem considera norocoși, dacă comparăm oportunitățile noastre cu ale altora.

Recunoștința este definită ca obligația morală pe care cineva o are față de cel care i-a făcut un bine, ca o recunoaștere a unei binefaceri primite. Vedem de aici că ea nu este nicidecum un concept invalid, abstract sau greu de recunoscut, ci este mai de grabă o emoție izvorâtă din adâncul nostru. Gratitudinea face parte din spectrul emoțiilor pozitive, căci ea are puterea de a ne influența starea de sănătate – mentală și fizică, are proprietăți vindecătoare și un puternic impact asupra dispoziției noastre de bine. Și nu o spun eu, ci cercetătorii care, de-a lungul timpului, au studiat cu mare interes acest subiect.

Acestea fiind spuse, închei articolul de astăzi cu unele dintre cele mai frumoase, cred eu, citate și reflecții asupra recunoștinței și mulțumirii față de sine, pentru cei din jur sau pur și simplu pentru Univers:

„Bucură-te de lucrurile mici, pentru că într-o zi te vei uita înapoi și îți vei da seama că au fost cele mai importante.” – Robert Brault

„Mulțumirile sunt cea mai nobilă formă de gândire, iar recunoștința este fericire dublată de reflecție.” – Gilbert K. Chesterton

„Recunoștința este cea mai sănătoasă emoție umană. Cu cât ești mai recunoscător pentru ceea ce ai, cu atât vei avea mai multe lucruri pentru care să mulțumești Universului.” – Zig Ziglar

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște