În Oltenia, obiceiurile din perioada sărbătorilor pascale sunt puțin diferite față de celelalte regiuni. Paștele presupune reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu.
Potrivit tradiției, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul.
În această zi, se spune că sufletele celor trecuți în neființă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morți.
În zona Olteniei, bărbații încondeiază ouăle. Este una dintre cele mai reprezentative tradiții practicate. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paște de către fini, nașilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului.
Mancarea se prepară în Sâmbata Mare, iar masa de Paști trebuie să fie încărcată cu bucatele tradiționale. Pe lângă ouă roșii, nu trebuie să lipsească brânza, salata cu ceapa verde, drobul, friptura de miel și placinta cu brânză și smântână. Denumită „dulungaci”, aceasta se face cu multe foi pregătite în casă și încrețite cu mâna, așezate în 3-4 straturi fragede, cu branza potrivit de sărată între ele și acoperite de o porție zdravănă de lapte bătut cu ou, zahăr sau miere și vanilie. Dacă în celelalte zone se serveste ciorbă de miel, oltenii pregătesc faimoasa „ciorbă de bureți”, iar stufatul, deși s-a răspândit ulterior și în Moldova, este specific Olteniei, unde se prepară diferit: se pune mai puțină carne și mai multă verdeață, tăiată mărunt și rumenită puțin, nu doar fiartă.
În dimineața de Paști, dupa ce credincioșii vin de la Biserică cu lumânarea aprinsă, nu au voie să intre în casă pâna nu se culege din grădină iarbă verde și se pune pe scările casei.
În dimineața primei zile de PPaște copiii se spală cu apa în care se pune un bănuț de argint și un ou roșu, pentru a fi curați și rumeni tot anul. În a doua zi de Paște, feciorii stropesc cu apă sau parfum fetele pe care vor să le dacă în fața altarului. În a doua zi de Paști, fetele se îmbracă cu zavelci, marame lucrate și poale. Acestea îsi demonstrează astfel măiestria în domeniul țesutului și a cusutului în fata întregului sat.
Editor: I.F.A.
