O necropolă galică din secolul II e.n. a fost descoperită la Paris, în timpul lucrărilor la rețeaua de transport

O necropolă galică din secolul II e.n., situată în partea de sud a Luteției, denumirea antică a Parisului, cu numeroase morminte și locuri pentru ofrande, a fost dezvăluită recent în timpul unor lucrări la RER (Rețeaua de transport feroviar expres regională – n.t.), o descoperire care va ajuta la o mai bună înțelegere a vieții celor din ”Parisii”, trib galic din Epoca fierului, care a supraviețuit inclusiv pe timpul ocupației Imperiului Roman, transmite France24.

Aproximativ cincizeci de schelete, îngropate în secolul al II-lea la câțiva metri de intrarea în gara Port-Royal, pe malul stâng al Senei, au fost descoperite la Paris. Situl rămăsese nedescoperit după numeroasele lucrări de infrastructură din zonă, inclusiv după construcția rețelei RER B în anii 1970.

„Eram aproape siguri că vom găsi ceva, deoarece suntem foarte aproape de necropola sudică a Luteției”, a explicat Camille Colonna, coordonatoare a cercetărilor arheologice și antropologice de la Institutul național de cercetări arheologice preventive, în timpul unei vizite a presei la fața locului.

Această necropolă, cunoscută sub numele de Saint-Jacques, cea mai mare din orașul galo-roman, era cunoscută pentru că a fost descoperită parțial în secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, metodele de atunci au fost prea rapide și s-au concentrat asupra obiectelor prețioase, lăsând deoparte scheletele și toate celelalte date care ar fi permis înțelegerea mai bună a contextului.

„Am fost foarte fericiți: în timpul cercetării, am găsit un prim schelet cu o monedă în gură, ceea ce ne-a permis să datăm înmormântarea în secolul al II-lea d.Hr.”, spune Camille Colonna.

Săpăturile au început în luna martie. Cele cincizeci de cadavre au fost toate înmormântate și nu incinerate, așa cum se mai practica adesea în epocă.

Defuncții erau plasați în sicrie de lemn, aflate acum într-o stare foarte proastă, dar pe care arheologii au reușit să le restaureze datorită poziției cuielor, care s-au păstrat mult mai bine. Bărbații, femeile și copiii erau culcați pe spate. Potrivit lui Dominique Garcia, aceștia erau cel mai probabil ”parisii”, poporul galic care trăia în Luteția sub dominația romană.

Mai mult de jumătate dintre morminte conțin recipiente ceramice (ulcioare, pahare, vase etc.) sau de sticlă. Mai rar, o monedă era depusă în sicriu sau în gura defunctului, „o practică obișnuită în Antichitate, care constituia probabil obolul pentru Charon, spiritul care ghida morții spre lumea de dincolo„, potrivit Inrap.

Au fost găsite și alte obiecte precum bijuterii, agrafe de păr, curele, precum și gropi pentru ofrande : într-una se afla scheletul unui porc întreg, în altele schelete de animale mai mici, vase ceramice etc.

Toate aceste indicii vor fi luate – fără excepție de data aceasta – și trimise la laborator.

Editor: I.F.A.