You are currently viewing În sandale, spre crestele Bucegilor

În sandale, spre crestele Bucegilor

Ieri, o persoană a căzut din Brâna Mare a Caraimanului. Salvamontiștii ajunși la victimă au constatat, din păcate, decesul acesteia. Din cauza terenului dificil, o operațiune terestră de recuperare a corpului neînsuflețit ar fi durat extrem de mult, implicând un număr mare de salvatori montani, care nu ar mai fi fost disponibili în cazul în care s-ar fi petrecut un alt accident în Bucegi. Din aceste considerente, a fost solicitat Departamentul pentru Situații de Urgență pentru extracția aero.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, artificii şi depozit de cherestea

Așa își fac calculele salvatorii montani, să fie acolo, pentru toată lumea, să nu riște nimic, să fie mereu la datorie. Cum își fac, sau mai degrabă nu-și fac calculele unii turiști, povestește un voluntar la „Plantăm fapte bune în România”, care ieri a surprins chiar pe același deloc simplu traseu spre Brâna Caraimanului, Munții Bucegi, turiști care urcau în sandale.

„Este drept că pe munte poți purta orice echipament doreşti. Este drept că unele trasee, realistic vorbind, le poți face şi aşa. Este drept că siguranța proprie trebuie să primeze, sub orice formă ar fi ea şi oricât de mulți bani arunci pentru asta. Şi la fel de bine, este drept că nimeni, la nivel oficial, nu-ți poate interzice absolut nimic dacă vrei să mergi pe munte în sandale. Muntele chiar nu te întreabă la intrare cu ce te-ai încălțat astăzi.
Bocancii de 3000 lei nu te duc nepărat mai repede pe vârf, ci condiția fizică, atenția, discernământul, raționamentul etc.
Dar ce faci atunci când, mergând liniştit şi ştiind că eşti super pregătit fizic, calci strâmb şi-ți fuge glezna în stânga şi-n drepta? Ce faci atunci când calci pe o stâncă umedă sau pe un smoc de iarbă iar talpa alunecă necontrolat? Ce faci când trebuie să cobori sau să urci super înclinat iar construcția încălțărilor tale nu conferă o stabilitate bună a gleznei? Ei bine, o să rămâneți suprinşi, dar nici măcar cei mai scumpi bocanci de pe piață nu-ți oferă 100% asta. Ştiți ce oferă în schimb aceşti bocanci făcuți pentru poteci accidentate: semnificativ mai multă SIGURANȚĂ şi implicit diminuarea riscurilor mai sus menționate (…) Şi să nu-mi băgați replica cum că o pereche de bocanci costă super mult pentru că dacă o faceți, sunteți direct ignoranți şi iresponsabili. Cu 150-250 lei îți cumperi bocanci pe care îi poți folosi pe multe trasee lejere de câteva ori pe an. Şi dacă ai bani să urci pe munte cu telecabina toată vara, sigur ai bani şi pentru nişte amărâți de bocanci.
Nu echipamentul standard de munte îți salvează viața, dar negreşti îți diminuează semnificativ riscurile care pot surveni în urma unor sandale şi a unei perechi de blugi.
Cât despre persoanele în cauză, cu juma’ de gură ce-i drept, chiar le-am zis să fie atente pe unde calcă pentru că erau în urcare pe Brâna Caraimanului iar ce aveau în picioare nu era deloc OK. Mai mult de atât ce poți face la fața locului? (…) aceasta este o simplă constatare a unei realități ciudate și urâte care se întâmplă zi de zi provenită din tupeu, orgoliu, neștiință și ce mai vreți voi. 100 de poze puteam face astăzi cu oameni încălțați aiurea pentru ceea ce doreau să facă. Dacă la nuntă nu te duci în niște simpli teneși și-ți iei cei mai mișto pantofi cu toc ca să arăți bine, aici de ce nu poți face același lucru? Care-i diferența?
Sau mai e o chestie, așa de final, și anume asumarea a ceea ce faci. Dacă ajungi așa pe munte și un accident grav s-a întâmplat din cauza faptului că ție nu-ți pasă, păi atunci îți asumi acest lucru și nu chemi Salvamont. Dar vorbesc prostii, pentru că un om rațional și cu 0.01% empatie sare în ajutor că deh…suntem oameni”, scrie Laurențiu-Florin Cuțaru, pe pagina sa de socializare.

AUTOR: F.S.