Crăciunul este una dintre cele mai importante și mult-așteptate sărbători din lume, care simbolizează nașterea Mântuitorului Isus Hristos. Copiii de pretutindeni așteaptă cu răsuflarea tăiată această zi, pentru a afla ce le-a lăsat Moș Crăciun sub brad, ca recompensă a comportamentului lor de peste an, dar de această sărbătoare se leagă o mulțime de tradiții românești, printre cele mai răspândite, încă, aflându-se obiceiul de a merge cu colindul.

Proveniența cuvântului colind se gaseste în latinul calendae. Numele a fost dat de romani sarbatorilor păgâne de Anul nou. În acea perioadă copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau “imne”. De-a lungul timpului datina latină a fost preluată și adaptată la religia creștină.

Din cadrul ritualului colindelor fac parte cântecele de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova. Se joacă vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii).

Repertoriul obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde şi o seamă de datini, practici, superstiţii, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Tradiția spune că la micul dejun, în această dimineață, este bine să mâncăm pește, ca să fim sprinteni și sănătoși. Credincioșii trebuie să rostească înainte o rugăciune și astfel vor reuși să realizeze ceea ce și-au dorit, pe parcursul anului nou, chiar în situații dificile.

În noaptea de Craciun mulți oameni lasă o lumânare aprinsă, de multe ori la icoana lui Iisus Hristos. Astfel, norocul va vedea casa în întuneric și va putea intra înăuntru.

În ziua de Crăciun nu se face curăţenie şi nu se aruncă gunoiul, altfel alungi norocul.

În această perioadă, oamenii trebuie să se ferească să se certe fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară.

Nu, în ultimul rând, tradiția spune că, în dimineața de Crăciun este bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, în care punem o monedă de argint. Vom fi astfel curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe vale-n jos.

AUTOR: F.S.