Un raport publicat la finalul anului 2023, de platforma Eurydice, arată că România  are printre cele mai puține politici de sprijin aplicat pentru elevi, menit să combată părăsirea timpurie a școlii și este una dintre foarte puținele sisteme de educație europene care nu au echipe de sprijin multidisciplinar care să funcționeze în acest scop.

Raportul arată că, deși România stă bine la politici-cadru privind prevenirea abandonului școlar, măsurile propriu-zise sunt ca și inexistente.

Potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană, România avea, în 2022, o rată de părăsire timpurie a școlii (pentru tineri de vârste 18-24 de ani) de 15,6%, în scădere cu doar două puncte procentuale în ultimul deceniu. Rata este mult mai mare decât cea medie înregistrată la nivel UE – 9,6%, ținta pentru 2030 fiind ca acest indicator-cheie pentru educație să scadă sub 9%.

Potrivit ultimului raport european privind indicatorii structurali referitori la părăsirea timpurie a școlii, cu date aferente anului 2022-2023, România înregistra doar 5 politici de sprijin aplicat pentru elevii aflați în situație de risc, în ciclurile primar, gimnazial și liceal, dintr-un total de 12 luate în considerare. Cu excepția Olandei și Islandei, unde nu există deloc astfel de politici, în doar 4 țări există mai puține măsuri aplicate – Bosnia-Herțegovina, Liechtenstein, Serbia și Turcia. Majoritatea covârșitoare a țărilor europene au mai multe măsuri de acest fel.

România se numără printre foarte puținele sisteme educaționale care nu apelează la servicii pentru echipe de sprijin multidisciplinar în școală sau în comunitățile din jurul școlilor. Cele mai multe țări europene raportează, în schimb, cel puțin jumătate dintre cele opt tipuri de servicii sau activități profesionale cu implicare în echipe multidisciplinare: consilieri și psihologi; profesori specializați în educație incluzivă/CES, profesori specializați în abordarea problemelor de învățare, profesori specializați în abordarea problemelor de limbă, specialiști în orientarea în carieră, lucrători sociali, profesioniști din domeniul medical, servicii comunitare.

De asemenea, România este printre puținele țări care nu are niciun fel de cadru pentru formarea inițială a profesorilor și are acțiuni foarte limitate în domeniul dezvoltării profesionale continue. România figurează doar cu programe de dezvoltare profesională în domeniul predării pentru medii diverse de elevi și pentru promovarea abordărilor incluzive.

România figurează printre cele câteva țări europene, majoritatea din Estul continentului, care declară existența unor sisteme de avertizare timpurie pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, sisteme bazate pe informații detaliate referitoare la elevi, din școala primară până în liceu.

În cazul României, este descris Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație – MATE, despre care sinteza Eurydice notează că, „din 2022, cu sprijinul granturilor PNRR, peste 2.000 de unități de învățământ secundar din România aplică metodologia MATE, cu un număr de beneficiari estimat la 300.000 de elevi de școală primară, gimnaziu și liceu”.

Editor: I.F.A.