„Regimul care s-a instalat la Chișinău este pur și simplu pe urmele regimului de la Kiev”, a spus el.

„Reluarea formatului de negociere 5+2 privind reglementarea transnistreană ne va permite să continuăm căutarea unor soluții reciproc acceptabile, menținând în același timp integritatea teritorială a Moldovei, dar conducerea română de la Chișinău încearcă să distrugă pentru totdeauna acest instrument”, a declarat ministrul rus de externe, în Antalya.

„Am făcut apel la regimul de la Chișinău, condus de cetățeni români, care nu ascund faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să înceteze să blocheze procesul de negociere”, a menționat el.

„Conducerea Transnistriei a vorbit despre asta de multă vreme: formatul 5+2 a făcut posibilă luarea în considerare a intereselor pridnestrovienilor, în contextul păstrării integrității teritoriale a Moldovei. Tocmai pentru reluarea acestui format solicită Transnistria, iar conducerea românească de la Chișinău încearcă să distrugă acest format odată pentru totdeauna”, a explicat Lavrov.

Ministru rus a mai susținut că „regimul care s-a instalat la Chișinău pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc, discriminând limba rusă în toate sferele, și, împreună cu ucrainenii, creează o presiune economică și mai serioasă asupra Transnistriei”.

Declarațiile lui Lavrov vin în contextul în care conducerea regiunii separatiste Transnistria, reunită miercuri, 28 februarie, în Congresul extraordinar „al deputaţilor de la toate nivelurile”, a adoptat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii și cere „protecţia” Rusiei în fața „presiunii crescânde din partea Chișinăului”.

Cei 600 de „deputaţi de toate nivelurile” din stânga Nistrului roagă Rusia să „apere Transnistria”, ținând cont de faptul că peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în regiune. În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază și „experiența pozitivă a Rusiei de pacificator la Nistru și statutul său de garant și mediator în procesul de negocieri în problema transnistreană”.

Rezoluţia adoptată nu precizează în ce mod ar urma să intervină Rusia pentru „a ajuta Transnistria”, dar, în orice caz, nu solicită o alipire la Rusia.

MAE rus a transmis miercuri seară că toate cererile separatiștilor de la Tiraspol „sunt analizate cu atenție”, precizând că protejarea intereselor populației din Transnistria este „una dintre prioritățile Rusiei”.

Pentru Republica Moldova, apelul congresului de la Tiraspol are ca scop alimentarea temerilor legate de o agresiune rusă, în contextul în care Rusia are forţe care staţionează de zeci de ani în Transnistria. De altfel, după demersul separatiștilor de la Tiraspol, oficialii de la Chișinău au respins „declarațiile propagandistice”.

Președinta Moldovei a explicat apoi și poziția față de Rusia:

„Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva ruşilor, noi avem împotriva tancurilor ruseşti. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federaţia Rusă, ca şi alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetăţenilor Republicii Moldova. Noi suntem o ţară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democraţie, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”.

Editor: I.F.A.