Citeam zilele trecute un articol de-al unei foste colege de facultate, jurnalist independent în prezent. Vorbea pătimaș și documentat despre cariera și sufletul unui profesor care ne-a fost alături pe parcursul studenției, om de la care am învățat și despre meserie, și despre viață în general. Textul și reîntoarcerea într-un trecut sigur și însorit, dar și unele discuții avute nu de mult timp cu anumiți oameni apropiați mie, mi-au întărit ideea despre colosala influență pe care o au cei din jur asupra noastră.

Nu de puține ori m-am surprins gândindu-mă la cât de mult mi-au influențat alegerile oamenii pe care i-am întâlnit de-a lungul vieții mele. Unora am apucat să le mulțumesc, altora nu. Unii dintre ei nici măcar nu știu cât de multe am avut de învățat din experiențele lor, din atitudinile lor, din principiile pe care le aveau, ori din aspirațiile, eșecurile, visurile sau nereușitele despre care mi-au vorbit. Am învățat cum e bine să fac sau, din contră, cum e bine să nu fac.

Este incredibil cât de mult ne pot influența oamenii care ne trec pragul sufletului, cât de tare modifică în noi părți definitorii, cât ne clădesc, chiar și dărâmându-ne la un moment dat. Trăim în comunități, suntem ființe sociabile aflate întreaga viață în căutarea altor ființe cu care să ne suprapunem trăirile, experiențele, viața însăși.

Mă uit nostalgică în trecut și dau credit fiecărui om care, poate chiar și de la distanță, m-a făcut să fiu cum sunt în prezent. Avem atât de multe de învățat de la cei din jur și indiferent de stările pe care ni le provoacă, rămânem de la fiecare cu câte ceva.

Viața este despre noi, dar și despre noi în raport cu ceilalți. Să fim buni, să fim empatici, să dăruim și să sprijinim fiecare ființă care ne înconjoară. Un copil nu va uita niciodată, oricât de mare va crește, grija și dragostea pe care i-a purtat-o bunica. Un bătrân își va aduce aminte până în ultimul ceas de clipele petrecute pe front, ori de vremurile de criză. O femeie își va aduce aminte de sfaturile mamei, un bărbat, de strigătul tatei.

Păstrăm în noi momente, clipe, amintiri, experiențe, emoții. Suntem clădiți din praf de stele amestecat cu trecut, prezent și viitor. Doi oameni care s-au intersectat la un moment dat se vor influența la nivel subconștient pentru tot restul vieții, indiferent de spațiul și de timpul care îi desparte.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din