”Monoxila Moldovei”, barca medievală descoperită în râul Moldova, în august 2018, poate fi admirată acum la Palatul Culturii din Iaşi. Exponatul are aproape 500 de ani vechime şi va fi clasat în patrimoniul național, categoria tezaur.
Barca a fost descoperită întâmplător de câțiva localnici din satul Soci, comună ieșeană Miroslovești. Ambarcațiunea a fost construită prin scobirea unui singur trunchi de plop și are aproape 9 metri lungime.
„Monoxila Moldovei” se clasează între primele cinci descoperite în întreg spațiul cultural românesc. Este confecţionată din lemn de plop tremurător și este cea mai mare ambarcaţiune de acest tip găsită până în prezent pe teritoriul Moldovei istorice.
„Chiar în câteva zile se împlinesc șase ani, în august 2018… dar era oricum în preajma Sfintei Mării. A fost descoperită de niște localnici din Miroslovești, Iași, din dreptul satului Soci. O descoperire întâmplătoare, probabil o viitură. Or, lucrările cu balastiere, care se fac pe albiile râului, dislocă și mâl, și pietriș, și albia. Curenții se schimbă, au scos-o și au adus-o undeva spre mal. Am reușit să vorbim cu localnicii să ne ajute să o scoatem. Era foarte grea, era îmbibată cu apă, cântărea cred că peste 1,5t. Era obligatoriu să o scoatem și s-o punem undeva la adăpost pentru că trebuia dusă la Palatul Culturii”, spune istoricul Victor Munteanu, şeful Muzeului de Etnografie al Moldovei.
Monoxila a stat aproximativ şase ani sub supravegherea restauratorilor de la Centrul de Cercetare şi Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, făcând obiectul intervenţiilor specifice pentru stabilizarea obligatorie a materialului organic.
„Vorbim de o barcă scobită într-un singur trunchi de copac și folosită probabil la traversarea cursurilor de râu, a Moldovei, pentru transportul oamenilor și al mărfurilor. Există posibilitatea să fi făcut parte dintr-un pod plutitor care e menționat de niște hărți austriece de la începutul secolului XVII, la 12 km în amonte de locul unde am găsit-o. Erau practic două monoxile cu pod de scânduri pe ele. Dar ar putea să fi fost folosită ca pod de traversare de pe un mal pe altul a mărfurilor și a oamenilor. De la Moldova și zona de la Roman ….de fapt și până sus spre Cristești e o zonă de mare trafic și cu o legătură cu Târgu Neamț. Era o zonă de mare trafic comercial în Evul Mediu”, crede istoricul Victor Munteanu.
Editor: IFA
