Filmul „Anul nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureşanu, a deschis, joi seară, la Cinema Muzeul Ţăranului, cea de a XX-a ediţie, aniversară, a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti (BIFF). Producţia, care surprinde momentele dramatice şi tensionate din preajma Revoluţiei din 1989, explorând teme precum libertatea, iubirea şi speranţa într-o societate dominată de frică şi incertitudine, este o tragicomedie emoţionantă, care se bucură de recunoaştere internaţională după ce a câştigat două premii importante la Bienala de la Veneţia: Cel mai bun film din secţiunea Orizzonti şi Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secţiunea Orizzonti şi secţiunile paralele.
De asemenea, scenaristul şi regizorul Bogdan Mureşanu a fost recompensat cu Premiul Bisato d’Oro 2024 pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenţi. În plus, imaginea filmului, semnată de directoarea de imagine Boróka Biró, a primit o menţiune specială în cadrul Authors under 40 Award „Valentina Pedicini”.
Toate aceste distincții dovedesc o dată în plus că România continuă să fie o sursă inepuizabilă de inspirație pentru arta cinematografică globală, este de părere fostu ministru al culturii, dâmbovițeanul, Ionuț Vulpescu.
„Premiile internaționale obținute de filmul românesc „Anul nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, reprezintă nu doar o realizare remarcabilă pentru cinematografia noastră, ci și o dovadă a faptului că România continuă să fie o sursă inepuizabilă de inspirație pentru arta cinematografică globală. Este o bucurie faptul că a fost declarat cel mai bun film din secțiunea Orizzonti, obținând de asemenea premiul FIPRESCI, acordat de Federația Internațională a Criticilor de Film, cât și premiul Bisato d’Oro pentru cel mai bun scenariu, oferit de criticii independenți. Aceste distincții aduc un omagiu nu doar valorii estetice și narative a filmului, ci și capacității sale de a transforma ororile trecutului comunist într-un act cultural apreciat la nivel internațional.
România comunistă continuă să ofere o arhivă vastă de experiențe trăite sub represiune, iar aceste povești devin acum parte integrantă a conștiinței internaționale prin intermediul artei. Filmele noastre nu doar că povestesc istoria, dar reușesc să conecteze sufletele oamenilor din diverse culturi, oferindu-le o perspectivă asupra unui trecut care ne-a definit, dar care ne-a și deschis calea către libertate și creativitate.
Filmul lui Bogdan Mureșanu, pe care am avut onoarea de a-l avea invitat la podcastul meu „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu”, unde am avut-o, de asemenea invitată, și pe actrița Ioana Flora, explorează cu o subtilitate aparte și o viziune politică atentă impactul fricii și represiunii din timpul regimului comunist. Prin povestirea sa sofisticată și distribuția sa excepțională, lungmetrajul este o tragicomedie cu un mesaj profund și relevant nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume. Aceste distincții obținute la Veneția sunt dovada clară că arta noastră are capacitatea de a spune povești universale, iar regizorul Bogdan Mureșanu a reușit să ofere o introspecție rară și autentică asupra sufletului uman, modelat de trauma istoriei.
Este de apreciat și faptul că Boroka Biro, directoarea de imagine a acestui film, a primit mențiunea specială Premio Autrici under 40 „Valentina Pediciniˮ, fiindu-i recunoscut astfel talentul și contribuția la realizarea acestei opere cinematografice.
Cinematografia românească continuă să fie un ambasador al valorilor noastre culturale și politice, iar premiile câștigate de filmul „Anul nou care n-a fost” confirmă locul său de frunte pe scena internațională. Este un moment important pentru cultura noastră, iar arta cinematografică își dovedește încă o dată puterea de a dialoga dincolo de granițe și de a ne aduce mai aproape de adevărurile profunde ale istoriei și umanității”, scrie Ionuț Vulpescu, pe pagina sa de socializare.
AUTOR: F.S