You are currently viewing Romanul „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu, nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

Romanul „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu, nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

Romanul „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu, publicat la Editura Polirom, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025. Anunțarea câștigătorului și decernarea premiului, împreună cu două mențiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Praga.

La invitația Consorțiului EUPL (European Union Prize for Literature), Institutul Cultural Român a organizat în 2025 juriul național de nominalizare pentru desemnarea unui volum de ficțiune care să reprezinte România. Din juriul care a decis nominalizarea au făcut parte Ruxandra Cesereanu – scriitoare, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, președintă a PEN România, Péter Demény – scriitor, traducător, redactor-șef al revistei „Matca literară”, și Angelo Mitchievici – critic literar, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Jurizarea s-a desfășurat în două etape. În prima etapă, după analizarea volumelor de proză și proză scurtă publicate în România în ultimii doi ani și ținând cont de criteriile propuse de Comitetul EUPL (European Union Prize for Literature), juriul a selectat cinci volume finaliste: „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu (Polirom, 2023), „Stela” de Simona Goșu (Polirom, 2023), „Tăcerea vine prima” de Ioana Maria Stăncescu (Trei, 2024), „A unsprezecea zi din august” de Suzănica Tănase (Litera, 2024), „Balada necunoscutului” de Cristina Vremeș (Humanitas, 2024). În a doua etapă, membrii juriului au desemnat nominalizarea României.

În romanul său, Mai puțin decât dragostea, Bogdan Crețu radiografiază România atât prin prisma comunismului, cât și prin prisma postcomunismului, ca rame istorice. Personajele sale emblematice, fiica unui torționar și fiul unei victime, alcătuiesc un cuplu problematizant, ce impune o discuție și totodată o polemică despre limitele dragostei, ale libertății, ale supraviețuirii, ale trădării. Tragediile provocate de comunism sunt urmărite psihologic până în postcomunism. Tocmai de aceea, romanul Mai puțin decât dragostea este emblematic atât pentru spațiul românesc, cât și pentru întregul Est european. În plan antropologic și uman, după cum autorul însuși mărturisește, este un roman despre relația dintre părinți și copii, răsucită și nuanțată speculativ, atât într-o familie de favorizați ai regimului comunist, cât și într-una de defavorizați ai aceluiași regim. Nu în ultimul rând, este un roman cu miză etică, analizând funcționarea răului diseminat la nivelul unei întregi societăți marcate de totalitarism. Stilistic și arhitectural, romanul Mai puțin decât dragostea se axează pe o polifonie a vocilor și pe arta narațiunii încrucișate”, susține juriul în motivația transmisă.

Bogdan CREȚU (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între 2013 și 2022 a fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. A fost redactor-șef al revistei Timpul. A publicat opt volume de critică literară, iar lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din țară și din străinătate, a editat, a îngrijit și a prefațat multiple antologii. Are o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. „Mai puțin decât dragostea” este al treilea roman al său, după „Cornul inorogului” (2021) și „Nichita. Poetul ca și soldatul” (2022).

Juriul internațional care va decide câștigătorul anul aceste este prezidat de scriitorul danez Jens Christian Grøndahl și este alcătuit din oameni de litere și specialiști din domeniul editorial: Anna Jarota (Polonia), Barbara Anderlič (Slovenia), Rosa Azevedo (Portugalia), Svetlozar Zhelev (Bulgaria), Vera Michalski-Hoffmann (Elveția), Vilis Kasims (Letonia).

În 2025 participă la competiția pentru Premiul Uniunii Europene pentru Literatură nominalizări din treisprezece țări: Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, România, Slovacia, Spania, Ucraina.

Editor: IFA