Datoriile par a fi tema de actualitate în societate, la ora actuală. Toată lumea vorbește despre datorii, lipsuri, deficit… De parcă, brusc, imaginația și preocupările noastre au sărăcit, uitând de firescul limbaj al vieții.

Desigur, nu totul se reduce la o perspectivă pur economică, nici nu ar avea cum, viața și manifestările ei sunt extrem de bogate și sugestive! Dar, privind prin această lentilă, am putea face un joc de imaginație pornind și de la tema Evangheliei de astăzi, aceea a Bogatului nemilostiv.

Unul din potentații antici, care datora o mare sumă de bani pe care nu o mai putea plăti, fiind în pericol să-i fie luat tot și, probabil, să ajungă în sclavie cu toată familia, este iertat de creditorul său, un împărat al acelor vremuri. Pur și simplu îi este iertată imensa datorie!

Am putea crede că acest om a învățat iertarea și milostivirea. Dar, nu este așa. Ajuns acasă, printre bogățiile sale, un amărât care-i datora mai nimic, îi cere, la rândul său, îngăduință, pentru o datorie infimă. Dar bogatul nu are inimă. Nu doar că nu-l iartă, ci îl aruncă în închisoare, până va plăti! Ironie cruntă! El, căruia i se iertase o sumă fabuloasă, nu este în stare să ierte o datorie minusculă.

Auzind de această mizerie, împăratul antic care se dovedise mult milostiv, îl cheamă la el pe bogat și-l ceartă amarnic, de data aceasta nu doar cerându-i înapoi toată datoria, dar dându-l și pe mâna ”chinuitorilor”, până când va plăti.

Vă pare cunoscut, nu? Parcă am întâlnit des în viață aceste atitudini. Ți se face un mare bine, iar atunci când ești rugat de către alții să faci un bine infim, la rândul tău, refuzi și devii cel mai aprig răzbunător! Din nimic, pentru nimic! Adică, nici măcar nu măsori cu măsura cu care ți se măsoară viața! Uiți de binele care ți se face și nu ești în stare să-l repeți, măcar la scară mult mai mică! Continui să te porți rău cu aproapele tău, gândindu-te că este firesc să ți se facă binele, iar tu să continui să faci răul!

Nu așa trebuie să fie!

Avem datoria de a face necontenit binele și numai binele, căci în lume există un uriaș deficit de bine și de iubire, dar și un imens excedent de ură și de răzbunare!

Trebuie să readucem normalitatea în viețile noastre și să echilibrăm balanța spirituală, adică să facem binele și să uităm răul!

Să-i lăsăm pe cei răi cu răul lor, iar noi să facem binele, deoarece numai așa este normal! a transmis pe pagina personală de Facebook, Pr. Dr. Ionuț Ghibanu, Vicar eparhial al Arhiepiscopiei Târgoviștei.