România asistă la un aliniament perfect al sistemului Soare-Pământ-Lună. Fenomenul debutează cu intrarea Lunii în penumbra Pământului la 18:28 EEST, urmată de eclipsa parțială la 19:27 EEST, totalitatea începând la 20:30 EEST și atingând maximul la 21:11 EEST, cu sfârșitul totalității la 21:52 EEST. Eclipsa parțială se încheie la 22:56 EEST, iar Luna iese din penumbră la 23:55 EEST, durata totalității fiind de 1 oră și 22 de minute.

Pentru observare optimă, poziționați-vă într-o zonă cu orizont sud-estic liber după 19:30 EEST (Luna răsare la aproximativ 19:37 EEST în București), preferabil sub cer senin și cu poluare luminoasă minimă; utilizarea binoclurilor sau a unui telescop amplifică detaliile, iar observarea este sigură 100% cu ochiul liber, fără riscuri retiniene asociate eclipselor solare.

Din perspectivă astrodinamică, eclipsa rezultă din proiecția umbrei Pământului asupra Lunii, când satelitul traversează conul umbral generat de blocarea razelor solare de către planeta noastră. Magnitudinea umbrală de 1.362 indică o imersiune profundă în umbră, permițând o durată extinsă a fazei totale, în care Luna capătă o nuanță roșie datorită refracției și difuziei #Rayleigh a luminii solare prin atmosfera terestră – particulele atmosferice scattering preferențial lungimile de undă scurte (albastru), lăsând dominante cele roșii. Acest efect optic, combinat cu orbita eliptică a Lunii (cu o excentricitate de 0.0549), poziționează satelitul la o distanță medie de 363.000 km de Pământ în această fază, intensificând contrastul vizual al umbrei centrale.

Orbital, Luna parcurge nodul ascendent la o viteză medie de 1 km/s, alinierea syzygy producând o eclipsă centrală cu o acoperire completă a discului lunar de către umbra Pământului, diametrul căreia la distanța lunară este de aproximativ 9.200 km. Fenomenul ilustrează mecanica newtoniană a gravitației, cu Pământul ca corp central perturbând traiectoria lunară, și oferă date empirice pentru modelele de dinamică celestă; durata excepțională a totalității (82 minute) derivă din unghiul mic al conului umbral (aproximativ 1.4 grade), permițând o traversare lentă și o oportunitate unică de studiu spectroscopic al atmosferei terestre prin lumina transmisă.

Editor: IFA