Proiectul monedei euro digitale reprezintă un răspuns la digitalizarea în creștere a economiilor țărilor Uniunii Monetare și are în vedere protejarea suveranității monetare a acestora.  Textul de față prezintă stadiul în care se află inițiativa respectivă, la patru ani de la lansarea sa, și pașii care rămân de întreprins pentru ca moneda digitală  europenă să poată deveni, după cum se estimează acum, o realitate la orizontul anului 2029.  

Euro digital – o monedă CBDC de retail, complement al numerarului

Evoluția proiectului monedei euro digitale a facut obiectul mai multor articole difuzate pe site-ul de opinii al personalului BNR. De asemenea, subiectul respectiv nu a scăpat atenției mijloacelor de comunicare în masă din România. Nivelul actual de cunoaștere al publicului privind euro digital rămâne însă relativ modest[i] și se observă cu ușurință existența în cadrul acestuia a numeroase concepții  greșite legate de natura noii monede (în parte ca rezultat al propagandei, mai mult sau mai puțin dezinteresate, a unor influenceri). Mai recent, se face confuzie între proiectul euro digital (ce privește plăți de retail) și inițiativele pilot din ultima perioadă ale Bancii Centrale Europene (BCE) de utilizare a tehnologiilor DLT (“distributed ledger technologies”) în decontarea transfrontalieră a tranzacțiilor de valori mari (“wholesale”) între instituții financiare. În acest context, se impune să reamintim, pe scurt, cititorilor noștri caracteristicile fundamentale ale viitoarei monede digitale a zonei euro.

Euro digital va fi o monedă digitală de bancă centrală (CBDC), deci o formă electronică de bani publici, emisă de BCE și băncile centrale naționale (BCN) din Eurosistem. Scopul său nu este de a înlocui numerarul (bancnotele și moneda metalică), ci de a servi drept complement al acestuia, garantând astfel continuarea accesului generalizat și gratuit la moneda de bancă centrală (bun public), în contextul digitalizării în creștere a economiilor nationale, pentru efectuarea de plăți de retail de către cetațeni și firme pe cuprinsul întregii zone euro.  Euro digital va oferi funcții de bază și beneficii ale monedei euro în formă fizică, dar spre deosebire de aceasta din urmă va necesita infrastructuri mai complexe de procesare a plăților. Introducerea noii monede va reduce/înlătura dependența zonei euro de furnizorii de servicii de plată din afara Europei (în special, firme americane: Visa, Mastercard, PayPal etc.). Și un fapt important: furnizorii privați de servicii de plată vor putea folosi infrastructura monedei euro digitale, pentru a oferi servicii suplimentare, inovative clienților lor.

Principalele caracteristici ale euro digital

• Mijloc legal de plată: euro digital va trebui acceptat pentru efectuarea plăților în zona euro, cu excepții limitate, ceea ce va asigura echivalența sa cu numerarul;
• Sprijin instituțional: euro digital va fi emis de BCE într-un raport valoric de 1:1 cu euro cash. Această egalitate arată că euro digital nu va fi o monedă programabilă. În acest sens, BCE a subliniat că nu va stabili nici o limitare, unde și cui pot plăti persoanele cu euro digital[ii];
• Distribuția asigurată de intermediari financiari: băncile și alți furnizori de servicii de plată vor gestiona relația cu utilizatorii finali (de ex. deschiderea si gestionarea portofelelor în euro digital și a conturilor bancare atașate, verificări în scopul prevenirii spălării banilor, etc.), interpunându-se între aceștia și Eurosistem.  Prin urmare, BCE și băncile centrale naționale nu vor cunoaște datele personale ale utilizatorilor, cum se afirmă adesea;
• Utilizare: Cazurile de utilizare (“user cases”) propuse pentru euro digital sunt plăți “off-line” sau “on-line” de la persoană la persoană (P2P), plăți în magazinele fizice (la punctele de vânzare – POS) și plăți în comerțul electronic;
• Limite de deținere: pentru evitarea dezintermedierii bancare prin migrarea fondurilor către conturile în euro digital, ceea ce ar presupune riscuri la adresa stabilității financiare, se are în vedere stabilirea unei limite la deținerile în noua monedă (posibil 3.000 de euro) pentru fiecare utilizator persoană fizică[iii]. Existența unei astfel de limite infirmă teoria că se pot pierde dețineri importante în euro digital în caz de atac cibernetic;
• Absența dobânzii: deținerile în euro digital nu vor fi remunerate, pentru a nu fi încurajată funcția de economisire a acestei monede, situație ce ar putea duce la dezintermediere bancară. Pe acest fundal, idei de genul că euro digital este prezentat ca o metodă de economisire mai bună decât cele clasice prin bănci se dovedesc a fi false;
• Plăți off-line: euro digital va permite efectuarea de plăți directe și în absența conexiuni-lor la Internet sau la serviciile de telefonie mobilă, ceea ce va asigura un nivel adițional de securitate în caz de criză. Prin urmare, o pană de electricitate sau un atac cibernetic nu va elimina accesul persoanelor fizice la dețineri în euro;
• Protecția vieții private: Euro digital este proiectat să asigure standarde de protecție a vieții private mult mai înalte decât cele oferite de soluțiile comerciale de plată actuale.  În varianta sa “off-line”, noua monedă va permite efectuarea de plăți directe între utilizatori, fără procesarea datelor personale și a celor privind tranzacțiile de către intermediari financiari (terțe persoane). În acest caz, anonimitatea asigurată de euro digital va fi identică cu cea a euro în forma fizică (numerar).

E important de precizat că euro digital nu va fi un criptoactiv, întrucât reprezintă o obligație a unui emitent (BCE) și beneficiază de garanția acestuia. Totodată, valoarea sa nominală nu va varia și noua monedă va avea curs legal.

Ce s-a făcut, în linii mari, până acum?

În prezent, proiectul monedei euro digitale se află în faza de pregătire. Această etapă a urmat unei faze de investigare (octombrie 2021-octombrie 2023), în cadrul căreia Eurosistemul a analizat aspecte privind viabilitatea, variantele de proiectare și efectele potentiale ale euro digital. În actuala fază de pregătire, începută la 1 noiembrie 2023 și prevăzută a se încheia în octombrie 2025, au fost înregistrate avansuri în realizarea principalelor obiective ale proiectului, și anume: elaborarea unui ghid de norme tehnice și de utilizare a euro digital, selectarea potențialilor furnizori pentru platforma și infrastructura noii monede digitale și derularea în continuare de probe tehnice și consultări cu persoanele interesate (“stakeholders”) pentru a se obtine asigurarea că “euro digital va îndeplini cele mai înalte standarde de calitate, securitate, protecție a vieții private și ușurință în utilizare”. Potrivit calandarului inițial, este prevăzut ca, la sfârșitul  etapei de pregătire, BCE să decidă dacă va trece la emiterea și distribuirea euro digital, în cadrul unei etape de realizare.  BCE nu va putea însă să ia această decizie decât după finalizarea procesului legislativ privind euro digital, proces descris în continuare.

Avansuri s-au înregistrat și în privinta bazei legale a noii monede digitale. În data de 23 iunie 2023, Comisia Europeană a dat publicității un Pachet legislativ privind euro digital, ce include următoarele reglementări:

• o propunere de regulament privind instituirea monedei euro digitale (COM/2023/369);
• o propunere de regulament privind furnizarea de servicii în euro digital de către prestatorii de servicii de plăți înregistrați într-un stat membru a cărei monedă nu este euro (COM/2023/368);
• o propunere de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (COM 2023/364).

Pachetul legislativ a intrat în discuția co-legislatorilor europeni, Parlamentul European și Consiliul UE, dar nu a progresat prea mult, până în prezent.  Propunerea legislativă privind euro digital, odată aprobată, va permite, dar nu va obliga BCE să emită noua monedă. Să reținem totuși că, dacă BCE va decide să mearga înainte cu implementarea euro digital, va trebui însă să ajusteze cadrul operativ al acestei monede pentru a fi în corespondență cu prevederile legale în forma lor finală.

Pașii următori

Din perspectivă tehnică, la acest moment, BCE este în grafic în privința produselor și rezultatelor (“deliverables”) pe care și le-a propus să le atingă în cadrul proiectului euro digital.  Domeniul unde se înregistrează întârzieri față de asteptările inițiale este cel legislativ, mai fiind multe etape de parcurs până la o înțelegere politică finală între co-legiuitori (Parlamentul European și Consiliul UE) și Comisia Europeană.

Proiectul legislativ privind moneda digitala unică  se află încă în dezbaterea comisiilor tehnice ale Parlamentului European (instituție ce reprezinta cetățenii UE), unde unii europarlamentari au avansat argumentul că mai trebuie analizate o serie de detalii tehnice înainte ca acesta să poată fi dezbatut în plenul  forului respectiv.  Analizele avute în vedere privesc, în principal, aspecte cum ar fi: (1) mecanismul de distribuție, în cazul căruia se solicită  clarificarea costurilor pe care sistemul euro digital le va impune comercianților obligați să-l acepte; (2) protecția vieții private; (3) posibilitatea ca noul sistem de plăți pentru publicul general să descurajeze avansul recent al soluțiilor private de plăți instante care vizează să obțină în următorii ani o acoperire pan-europeana. În ciuda reticențelor exprimate de unii membri, proiectul euro digital pare a se bucura de un sprijin destul de larg în Parlamentul European.

În ceea ce privește Consiliul UE, cel de al doilea legiuitor european[iv],  acesta s-a exprimat constant în favoarea proiectului euro digital.  În pregătirea poziției sale de negociere referitoare la proiectul legislativ, această instituție europeană a luat în discuție probleme de stabilitate financiară (stabilirea de limite la deținerile în euro), procesul decizional privind lansarea euro digital, un model echitabil de compensare a comercianților, asigurarea protecției vieții private și necesitatea ca plățile off-line cu euro digital să poată fi făcute de la bun început. La recenta întâlnire a miniștrilor de finanțe din țările zonei euro din 19 septembrie 2025, s-au înregistrat progrese importante, participanții ajungând la un acord politic privind  procedura de stabilire a limitelor deținerilor în euro și procesul de emitere a euro, cu o delimitare clară a rolului Consiliului UE și al BCE.

Se apreciază că cei doi legiuitori ar putea finaliza pozițiile lor până în mai 2026, pentru ca apoi să se ajungă, după negocieri implicând și Comisia Europeana, la forma finală a textului de lege.  Odată ce legislatia va fi adoptată, BCE va putea stabili daca va merge înainte, cu lansarea euro.  Oficialii BCE consideră că, de la luarea unei asfel de decizii,  va mai fi nevoie de un interval de doi  ani și jumătate de pregătiri până când noua monedă digitala va vedea lumina zilei. Prin urmare, pe baza datelor disponibile în prezent, se poate estima că 2029 ar putea fi, în cele din urmă, anul lansării euro digital.

[i] Chiar  și în țări din zona euro, gradul de cunoaștere a noii monede digitale este relativ redus. Potrivit unui studiu olandez, explicația cea mai  întâlnită privind această stare de fapt este lipsa unei campanii active de conștientizare din partea Eurosistemului, atât timp cât nu s-a ajuns la o înțelegere politică între Comisia Europeană și cei doi co-legiuitori  privind euro digital.

[ii] Trebuie să se facă distincție între plățile programabile și moneda programabilă. În  primul caz, o persoană decide ce face cu banii săi, autorizând băncile să facă o plată automată atunci când anumite condiții, stabilite la propria sa alegere, sunt îndeplinite: de ex. returnarea imediată a banilor pe biletul de avion, în condițiile în care zborul a fost anulat. În al doilea caz (moneda programabilă), banii deținuti de clienți sunt supuși unor limitări stabilite de alte persoane decât aceștia.

[iii] În cazul firmelor, după efectuarea unei tranzacții printr-un portofel de euro digital, eventualul sold pozitiv al acestuia va fi readus  la  zero, prin transferul automat al fondurilor  intr-un cont bancar clasic atașat.

[iv] Consiliul UE reprezintă țările membre, în timp ce Parlamentul European îi reprezintă pe cetățenii europeni. Consiliul UE se prezintă în mai multe configurații, una dintre ele fiind cea a ECOFIN – Consiliului ministrilor economiei si finanțelor din țările UE. Eurogrupul este un grup informal,  constituit din  miniștrii de finanțe ai țărilor zonei euro, ce colaborează strâns cu ECOFIN și asigură imputuri acestuia pe probleme care privesc zona euro.