Într-o lume în care stresul cronic, burnout-ul și lipsa timpului liber au devenit normalitate, ideea unei săptămâni de lucru de patru zile câștigă tot mai mult teren. De la companii inovatoare din sectorul tech, până la guverne care testează politici naționale, tot mai mulți se întreabă: ar putea munca de patru zile să devină noul standard?
Conceptul presupune reducerea numărului de zile lucrătoare de la cinci la patru, fără diminuarea salariului și, ideal, fără scăderea productivității. Practic, angajații muncesc 32 de ore pe săptămână în loc de 40, dar primesc aceleași beneficii. Nu este vorba doar de „libere” în plus, ci de o schimbare profundă în modul în care definim munca, eficiența și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Multe țări au testat acest model, cu rezultate surprinzătoare. În Marea Britanie, de exemplu, un program-pilot desfășurat în 2022–2023 la peste 60 de companii a arătat că 92% dintre firme au decis să continue programul după finalizarea testului deoarece angajații au raportat o scădere semnificativă a nivelului de stres și o îmbunătățire a sănătății mintale, iar productivitatea a rămas la același nivel sau chiar a crescut. Experimente similare în Islanda, Spania, Japonia și chiar în unele companii din România au arătat beneficii similare: angajați mai fericiți, mai loiali și mai concentrați în timpul orelor de lucru. Alte beneficii potențiale sunt impactul pozitiv asupra mediului – mai puțină navetă înseamnă mai puține emisii de carbon și un echilibru viață-muncă îmbunătățit – mai mult timp liber pentru familie, hobby-uri sau dezvoltare personală.
Totuși, nu toate vocile sunt optimiste. Unele industrii – precum retailul, sănătatea sau producția susțin că modelul nu este aplicabil fără costuri suplimentare semnificative sau scăderea calității serviciilor. De asemenea, există riscul ca presiunea pe angajați să crească, încercând să „comprime” o săptămână de muncă în mai puține ore, ceea ce poate duce la epuizare sau stres crescut. O altă problemă este inegalitatea: angajații din mediul corporatist ar putea beneficia mai repede de această schimbare, în timp ce lucrătorii din sectoarele mai slab plătite rămân cu același regim clasic.
Unii analiști susțin că tranziția către o săptămână de lucru de patru zile este inevitabilă, mai ales în contextul automatizării și al progreselor tehnologice. Alții sunt mai rezervați, afirmând că o astfel de schimbare necesită o reformă profundă a sistemului economic și a culturii muncii. Un lucru este cert: pandemia a accelerat redefinirea priorităților. Pentru tot mai mulți oameni, timpul a devenit moneda cea mai valoroasă.
În concluzie, săptămâna de lucru de patru zile nu mai este doar o idee utopică. Este testată, discutată și, în unele cazuri, implementată cu succes. Deși nu este o soluție universală, reprezintă un pas important spre o societate în care munca se măsoară nu doar în ore, ci și în impactul asupra vieții personale și a sănătății mintale. Poate nu va deveni o regulă de mâine, dar direcția este clară: viitorul muncii ar putea fi mai scurt, dar mai eficient și mai uman.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.
