Trăim într-o epocă în care ecranele ne înconjoară la fiecare pas. Telefoanele inteligente, rețelele sociale, platformele de streaming și fluxurile nesfârșite de informații ne ocupă mare parte din timp și atenție. Într-o astfel de lume, lectura – cândva un gest firesc și esențial al dezvoltării personale – pare să piardă teren. Totuși, ea rămâne una dintre cele mai valoroase activități pe care le poate cultiva un om, mai ales acum, când tehnologia riscă să ne răpească capacitatea de concentrare, reflecție și empatie.

Lectura nu înseamnă doar a decoda cuvinte pe o pagină. Este un proces complex, care antrenează mintea, imaginația și emoțiile. Când citim o carte, pătrundem într-o lume creată de cuvinte, dar construită în mintea noastră. Spre deosebire de conținutul vizual consumat pasiv, lectura cere participare activă: trebuie să ne imaginăm, să interpretăm, să ne punem întrebări. Tocmai acest efort mental ne dezvoltă gândirea critică și capacitatea de analiză.

Într-o lume dominată de tehnologie, lectura devine un act de rezistență. Platformele digitale sunt concepute să ne capteze atenția cât mai mult timp, oferindu-ne informații rapide, dar superficiale. Lectura, în schimb, cere răbdare și concentrare – două calități din ce în ce mai rare. Prin simplul fapt că alegem să citim o carte, ne antrenăm creierul să rămână concentrat, să urmeze un fir logic, să înțeleagă sensuri profunde. În timp, această practică se reflectă și în modul în care gândim și comunicăm. Beneficiile lecturii nu se opresc la nivel cognitiv. Studiile arată că oamenii care citesc constant sunt mai empatici și mai echilibrați emoțional. Prin contactul cu poveștile altora – fie ele reale sau fictive – ajungem să înțelegem mai bine diversitatea experienței umane. Într-o eră în care dialogul pare tot mai fragmentat și polarizat, lectura ne reamintește puterea înțelegerii și a compasiunii.

Pe lângă dezvoltarea personală, lectura are și o dimensiune profund socială. O societate în care oamenii citesc este o societate mai informată, mai greu de manipulat și mai deschisă spre progres. Cărțile ne ajută să învățăm din greșelile trecutului, să înțelegem lumea și să ne formăm propriile opinii, bazate pe gândire critică, nu pe impulsurile dictate de algoritmi.

Desigur, tehnologia nu trebuie privită ca un inamic al lecturii. Dimpotrivă, ea poate deveni un aliat, dacă este folosită cu discernământ. Cărțile electronice, platformele de audiobook-uri și bibliotecile digitale fac lectura mai accesibilă ca oricând. Ceea ce contează este modul în care alegem să folosim tehnologia: ca unealtă care ne apropie de cunoaștere sau ca distragere permanentă de la ea. În final, lectura rămâne una dintre cele mai simple și totodată mai profunde forme de libertate. Într-o lume a notificărilor și a conținutului efemer, o carte ne oferă un spațiu de liniște, reflecție și profunzime. Prin lectură, ne reconectăm nu doar cu ideile altora, ci și cu noi înșine. De aceea, într-o lume dominată de tehnologie, lectura nu este un lux, ci o necesitate. Ea ne ajută să rămânem oameni într-un univers digital care tinde să ne transforme în consumatori pasivi. Citind, alegem să fim conștienți, critici și creativi – iar aceasta este poate cea mai mare formă de putere pe care o avem.

 Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.