Cele mai recente date publicate de Ziarul Financiar, pe baza statisticilor INS, conturează o imagine deloc optimistă a pieței muncii la nouă luni din 2025. Analiza arată un tablou salarial dezechilibrat, în care doar câteva centre economice puternice reușesc să mențină ritmuri importante de creștere, în timp ce numeroase județe marchează scăderi sau stagnări ale câștigului net.

„Zonele dependente de o singură industrie simt orice mişcare a pieţei”, iar marile huburi – București, Cluj, Timiș – continuă să ridice media națională, se arată în raport.

Zece județe sunt în scădere, înregistrând scăderi ale salariului mediu net în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului 2024. Mehedinți este județul cu cea mai accentuată contracție, de –7%, urmat de Ialomița cu –4,8% și Neamț cu –4,3%.

În acest context, piața muncii din anumite regiuni rămâne vulnerabilă, iar efectele încetinirii economice se propagă rapid acolo unde industriile dominante sunt ciclice.

„Faptul că zece judeţe au înregistrat o scădere a salariului mediu net […] nu este o surpriză”, a declarat pentru ZF Sorina Faier, managing partner Elite Searchers. Ea explică fenomenul prin „restructurările din sectorul public și diminuarea sporurilor” în județele unde administrația locală avea o pondere importantă în salariul mediu, dar și prin încetinirea unor industrii cheie: „În judeţele dependente de o singură industrie, orice încetinire economică se vede imediat în salariul mediu”.

În județul Dâmbovița, salariul mediu net a ajuns la 4.595 lei, marcând până la nivelul lunii septembrie o creștere anuală de 1,3%. Avansul este modest, însă se înscrie în zona județelor care au reușit să rămână pe plus într-un an dominat de incertitudini și presiuni economice.

Comparativ cu județele ce se confruntă cu scăderi accentuate, Dâmbovița se menține într-o zonă de stabilitate, deși ritmul nu se apropie de cel al marilor poli economici din vest și centru.

Bucureștiul continuă să conducă detașat, cu un salariu mediu net de 6.911 lei și un avans anual de 5,8%. Clujul depășește 6.500 lei, iar Timișul se apropie de 6.000 lei. În schimb, județele din sud și est înregistrează niveluri salariale cu peste 30–40% mai mici.

Analiza ZF arată, așadar, o Românie în două viteze, cu zone în care economia reușește să absoarbă șocurile și să genereze creșteri, și cu regiuni în care salariile se contractă pe fondul vulnerabilităților structurale.

AUTOR: F.S.